Să vină anticipatele!

În sfârșit, avem voință politică. Unanimitate în gândire și fapte. Cea mai bună soluție la criza de două luni și ceva este încă o revoluție. Pardon, alegeri anticipate. Cum ar zice Gogu, dă-i Doamne românului mintea de pe urmă.

Cel mai mult vrea AUR, (de când visează Jorjel să pună mâna pe putere), vrea și PSD, (Grindeanu spune că nu îi este teamă de votul poporului), PNL nu vrea nici cu PSD, nici cu AUR, dar nici nu e în stare să formeze o majoritate. Deci… Până și amărâții din USR vor anticipate. Nu că le-ar fi de vreun folos, ci doar să le demonstreze unora că nu-s doar o cantitate neglijabilă. Că au sânge în instalație. UDMR, nici că ar vrea, nici că nu ar vrea. Kelemen Hunor e înțeleptul care a văzut multe la viața sa: „Măi, Ilie, măi, Sorine, și tu Fritz. Măi, copii. Ogoiți-vă până nu e prea târziu! Eu nu am nimic de pierdut, dar voi, la voi v-ați gândit că în afară de moaștele Prea Cuvioasei Parascheva n-o să vă mai rămână nimic de pupat? Că o să vă lingeți pe bot de tot și de toate?”

În tot acest timp, Călin Georgescu-președinte, mă rog pentru cei cu „turul doi înapoi”, la târg, la Izbiceni. Plecase de acasă dis-de-dimineață să facă piața. Să cumpere roșii, castraveți, ardei, pătrunjel, lubeniță și ce mai trebuie pentru bucătărie. „Să te uiți și la preț, că nu ne dau banii afară din casă, și până la pensie mai e mult”, i-ar fi zis doamna Cristela la plecare.

Și uite așa, alergând din piață în piață, Călinuț a ajuns la Izbiceni, sat cu oameni harnici, cinstiți, onești, cu frica de Dumnezeu, strămoșii ălora care s-au născut, copilărit și s-au ocupat de legumicultură încă din perioada neolitică. Și cum l-au văzut în mijlocul lor, umblând de la tarabă la tarabă, interesându-se de soiul roșiilor și al ardeiului, de raportul preț-calitate, de apa și energia umană consumată pe câmp, țăranii noștri (unii nu păreau baș țărani, dar ce mai contează) au izbucnit în ovații, urale și alte chiuituri specifice locului: Călin Georgescu, președinte! Călin Georgescu, președinte!

Mai mult, s-au călcat în picioare să-l atingă, să facă selfie-uri cu el, să-l îmbrățiseze. Ăia mai curajoși i-au pupat mâna, obiceiul sfânt al locului, cerându-i să le fie președinte după ce Jorjelu îi va mânca pita lu’ Nicușor la Cotroceni. „Benzina va fi un leu litrul, motorina un leu și cinci bani, noi toți vom fi egali, curentul va fi gratuit, pentru că, să nu uitați, Oltul, Argeșul, Prutul, Siretul și, mai ales, Dunărea, sunt și vor fi pe veci ale noastre.”, i-a asigurat Călinuț pe oameni.

Și în mod firesc, mulțimea a scandat din nou: „Călin Georgescu, președinte! Călin Georgescu, președinte! Ura! Ura! Într-un colț al târgului, ascuns după dobitoacele ce așteptau să fie vândute, vocea tot mai stinsă a lu’ Kelemen Hunor: „Măi, Ilie, măi, Sorine, și tu Fritz. Măi, copii. Ogoiți-vă până nu e prea târziu!”

• Tweet
• Pin It