„S-a dărâmat aici ce era odată mândria orașului, iar noi vom reconstrui!”

40 de hectare pierdute ale Reșiței sunt acum parte integrantă a unui masterplan de regenerare urbană. Fosta platformă Mociur prinde viață.

Privit de cei mai mulți ca un oraș mort, municipiul Reșița renaște încet, dar sigur din propria cenușă cu ajutorul unor proiecte ambițioase menite să repună orașul pe harta țării, așa cum era odinioară. Ceetrus, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari globali, cunoscut până în iunie 2018 sub numele de Immochan, a „pariat toate cărțile” pentru Reșița, lansând astăzi amplul proiect: „Reșița 2030. Împreună schimbăm fața orașului”, masterplanul proiectului cu funcțiuni mixte, într-o perspectivă pe 15 ani.

Într-o fostă locație industrială înecată de buruieni și clădiri în paragină, astăzi s-a scris istoria pentru reșițeni, punându-se bazele unui parteneriat puternic între administrația locală a municipiului, arhitecți de renume, oameni de afaceri din țară și Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest. Urbanist societal și dezvoltator al Cartier Coresi în Brașov, Ceetrus a demarat la Reșița un proiect cu o durată de 15 ani, ce în urma calculelor făcute va regenera 36 de hectare din oraș.

„Vă invit să vă uitați în jur și veți vedea clădiri abandonate, grădini de moloz și buruieni. Este o parte pierdută din Reșița dumneavoastră. Din punctul nostru de vedere, când vorbim de regenerare urbană vorbim de un pod între trecut și viitor. Când vorbim despre platforma Mociur foarte mulți oameni vor vorbi cu patimă, pasiune, durere și unii pot fi catalogați nostalgici. S-a dărâmat aici ce era odată mândria orașului. Asta e partea de trecut. Ea nu trebuie neglijată sau tratată cu ușurință. Această parte trebuie considerată și dusă mai departe ca o poveste din trecutul unui oraș. Fiecare deține o bucățică de expertiză și împreună putem decide cum va arăta Reșița în viitor, care sunt nevoile actuale și care sunt nevoile din 2030, pentru că la viteza cu care se schimbă lucrurile în jurul nostru, ce credem astăzi că e necesar pentru Reșița e mult diferit față de 2030. Trebuie să ne imaginăm pe lângă nevoile actuale și cele ale copiilor și nepoților noștri. Ce începem azi pe platformă va fi ceea ce lăsăm moștenire, care după caz va fi bună sau rea, dacă deciziile de azi sunt luate greșit”, a declarat Tatian Diaconu, CEO Ceetrus România.

Masterplanul Ceetrus pentru Reșița este împărțit în 4 mari etape ce vizează: Shopping Mall (35.000 m2 GLA); Retail diy (9.000 m2 GLA), Aquapark pe o suprafață de 4 hectare (bazine interioare și exterioare, tobogane și servicii de welness cu o capacitate pentru o audiență de 700 de persoane în interior), Hotel (11.700 m2 și 150 de camere) și office.

Proiectul de regenerare urbană amplasat pe platforma industrială Mociur-UCMR Reșița a necesitat o serie de achiziții de teren anevoioase din punct de vedere juridic (2017 – 2020), ce s-au încheiat în 3 ani cu o achiziție totală de 36 de hectare, despre care edilul orașului, Ioan Popa, a declarat:

„Sunt bucuros că astăzi eu simt că sunt la capătul unei curse în care am pornit în urmă cu 3 ani, în momentul în care am întâlnit la Brașov, la un seminar, actualul Ceetrus. Știu că nu e finalul aici, e doar un alt început și mă bucur enorm de acest parteneriat pe care Primăria Reșița îl demarează împreună cu Ceetrus. Exista riscul ca acest brownfield de peste 40 de hectare să finalizeze într-un proiect anost în care să găsim câteva “cutii”, aidoma multora realizate în pripă în România, însă șansa noastră, a Reșițenilor a fost ca Ceetrus să delege un birou de arhitectură celebru – Arte Charpentier – care a desenat un nou centru urban funcțional, aerisit, multifuncțional și prietenos pentru comunitate.

Din punctul nostru de vedere, acest proiect va schimba radical zona urbană a Reșiței. Cred că așa cum s-a întâmplat în alte orașe, și iau în considerare Timișoara, acest loc devine un nou centru al orașului. Vom avea un centru administrativ, cu acea piață frumoasă, a cărei modernizare tocmai o finalizăm în săptămânile acestea. Dar vom avea aici un alt centru, un centru comercial dacă vreți cu zone de atracție pentru tineri, o zonă dinamică și cred că și circuitele din Reșița, între Govândari și centrul orașului se vor muta de pe malul stâng al Bârzavei, pe malul drept al râului.

Eu sunt convins că Aqualandul, alături de telegondola de pe Semenic, alături de reconversia funicularului se vor constitui în 3 elemente importante care vor genera trafic de turiști în zona Reșița și a Banatului de Munte. Nu numai în România, ci și din țările limitrofe, Serbia, Belgrad și coasta de est a Ungariei. E un lucru pe care eu sunt sigur și viitorul va confirma acestă teorie”.

Cu un proiect de o asemenea anvergură, printre primele întrebări ce s-au lansat au fost cele legate de generarea unor noi locuri de muncă, ce au ca scop împlinirea unui alt vis important al urbei, acela de a păstra forța tânără de muncă acasă:

„Din datele pe care le am de la dezvoltatorul Ceetrus, în zonele de centre comerciale sunt între 500 și 700 de angajați, în zona de Aquapark undeva la 200 de angajați, dar este evident că lucrurile nu se limitează aici și o să vedeți în master plan că apare și un hotel, apar ansambluri rezidențiale, clădiri de birouri, care la rândul lor vor genera locuri de muncă suficient de multe, să avem noi oameni pe care să-i aducem aici. Eu sper să determinăm cu ocazia acestui proiect și mulți reșițeni tineri și nu numai să se întoarcă acasă, pentru că e momentul să o facă.” a mai precizat Ioan Popa.

Viziunea și conceptul proiectului au fost realizate împreună cu birouri de arhitectură recunoscute la nivel internațional – Arte Charpentier și Arhitect Sud, ce au integrat strategia de dezvoltare și mobilitate locală și regională. În toate elementele arhitecturale s-a avut în vedere păstrarea caracteristicilor locale, definitorii pentru Reșița (metal, cărămidă, spații verzi generoase). Și pentru că dacă am promis, vom face, „chiar de săptămâna viitoare se va demara și PUZ -ul care cu toate procedurile de dezbateri publice și toate etapele de lucru are o dinamică de 4-6 luni. Speranța noastră este că în martie anul viitor PUZ va fi aprobat și încep lucrările în primăvara anului viitor”, completează primarul.

La evenimentul „Reșita 2030: Împreună transformăm fața orașului”, organizat în parteneriat cu Urbanize Hub, au participat Marcel-Ionescu Heroiu (Banca Mondială), Grațian Mihăilescu (Urbanize Hub), Conf. Univ. Dr. Viorel Stănică (Prodecan FSPAC Cluj), Sorin Maxim (ADR Vest), Marina Neagu (MKBT), Tatian Diaconu (Ceetrus), Sorin Dumitru (Ceetrus) și reprezentanții comunității locale (Bike Attack, Fundația Comunitară Banatul Montan și Grupul de Acțiune Locală Reșița).

• Tweet
• Pin It