România pierde oameni. Școala pregătește tineri pentru muncă, nu pentru viață

Profesorul Dumitru Borțun avertizează că educația s-a mutat spre piața muncii, în timp ce formarea pentru viață a fost neglijată, ceea ce contribuie indirect la criza demografică.

România ar putea ajunge la doar 11 milioane de locuitori până în anul 2100, cât avea în jurul anului 1900, avertizează specialiștii în demografie. Declarația a fost făcută la Timișoara, în cadrul conferinței „Sănătatea Familiei și Natalitatea”, unde medici, sociologi, psihologi și economiști au discutat despre scăderea accentuată a natalității și despre viitorul demografic al țării.

„Natalitatea din România are un trend de scădere abruptă în următorii 7-10 ani. Vom ajunge, conform prognozelor făcute de cei mai importanți specialiști în demografie din România, ca în anul 2100 să avem o populație de 11 milioane de locuitori, cât era populația României din anul 1900. Am avut un vârf în anul 1989, cu 23,2 milioane de locuitori.

Avem un proces de descreștere a populației care a început prin scăderea natalității, continuă și va continua, dacă nu reușim să structurăm și să avem o strategie națională pentru stoparea declinului demografic. Lucrăm la această strategie, avem un grup de lucru extrem de valoros, sunt membri ale Academiei Române, personalități importante care cunosc realitățile României și care se implică în acest proiect.”, a declarat profesorul Grigore Iuga, coordonatorul conferinței.

Potrivit lui Grigore Iuga, dezvoltarea economică influențează direct sănătatea familiei și natalitatea. Bunăstarea și siguranța locurilor de muncă pot reduce migrația și îi pot determina pe unii români plecați în străinătate să revină în țară.

Dincolo de cauze economice, profesorul Dumitru Borțun, doctor în filosofie şi expert în comunicare şi relaţii publice, spune că problema este și una culturală.

„Pe vremea în care satul românesc era un orizont de viață închis, «bulă» cum spunem astăzi, oamenii aveau un rost al rol: mă nasc, cresc, fac armata, mă căsătoresc, fac copii. Un sens al vieții în care intra și creșterea copiilor, 6-8 în medie, în mediul rural. Plus că era o cultură dominată de simbolurile și valorile religioase, morala creștină.

Această «bulă» s-a spart de pe vremea lui Ceaușescu, cu navetismul și televiziunea, care au adus bulversare în ordinea de valori. A urmat urbanizarea: 8 milioane de oameni mutați de la țară la oraș în cei 40 de ani de comunism au însemnat o dezrădăcinare uriașă. Oamenii au intrat într-un mediu străin, care nu le mai permitea o prognoză pe termen mediu și lung, nici siguranța creșterii familiei.”, a declarat Dumitru Borțun pentru Express de Banat.

Borțun spune că societatea modernă a mutat centrul vieții din familie spre muncă și carieră.

„Modernitatea nu mai dă foarte mare atenție familiei ca unitate productivă. Existența omului se produce în afara familiei: în întreprindere, la birou, în proiectare, pe șantier. Și asta este o mutație culturală, nu ai ce să-i faci, ține de trecerea societăților de la premodernitate la modernitate. Profesorul Daniel David spunea că s-ar putea să nu mai putem să dăm înapoi criza demografică. Niciodată. De aceea, ar trebui să pregătim și un plan B. Dacă nu vom reuși, să mergem pe ideea că mai bine mai puțini, dar mai buni. Și să pedalăm pe ideea de calitate a resursei umane. Pentru că din punct de vedere cantitativ nu prea avem la ce să sperăm.”, a explicat Borțun.

Profesorul critică și felul în care funcționează sistemul educațional românesc.

„Universitățile ar trebui să îi pregătească pe tineri pentru viață. Și în viață intră și familia. Din păcate, noi îi pregătim pentru piața forței de muncă, parcă ar fi toate școli de meserii. (…) Școala românească îi pregătește pentru forța de muncă, iar în preuniversitar sunt pregătiți pentru viitorul examen, nu pentru viitorul adult.”, a mai spus Borțun.

El dă exemplul universităților occidentale, unde formarea umanistă merge în paralel cu pregătirea tehnică.

„Universitate vine de la «universitas», care înseamnă un univers de valori complete. Într-un astfel de univers înveți și limba latină, greaca veche, gramatică, retorică. Exact ce se învață în liceele clasice din Italia. Jumătate dintre inginerii italieni sunt absolvenți de studii clasice. Întâi devin intelectuali, apoi ingineri. La noi devin doar ingineri. E vorba de a pregăti omul din punct de vedere etic, cu niște valori morale, cu un sens al vieții, cu un rost pe lumea asta. (…) 

La Universitatea Stanford, care dă cea mai calificată forță de muncă pentru Silicon Valley, studenții au de ales între 19 discipline opționale: filosofie orientală, limba chineză, Shakespeare ș.a. Și-au dat seama că, dacă nu le completează formarea și din perspectiva valorilor umaniste, democratice, morale, ajung niște anexe ale calculatorului. Și după câțiva ani clachează și intră în spital cu boli psihice care se datorează activității unilaterale doar cu simboluri abstracte. Se golesc de inteligență emoțională. Și angajatorii le-au atras atenția: vedeți că aceștia clachează după 4-5 ani și cheltuim cu însănătoșirea lor. Și au recalibrat curiculum. Ori școala românească nu a înțeles încă asta.”, a mai afirmat profesorul.

Întrebat dacă politicul mai poate schimba ceva, Borțun a răspuns tranșant.

„Dacă politica înseamnă doar lupta pentru scaune și putere, atunci nu. Omul politic nu gândește mai mult de patru ani, cât durează ciclul electoral. Este interesat să mai fie ales o dată. Să prindă loc încă o dată în Parlament sau în Guvern. Iată de ce trebuie să ne gândim foarte atent, inclusiv mediul academic, la modalități de schimbare a clasei politice. Pentru că așa, cu niște indivizi care nu gândesc pe termen mediu și lung, ajungem ca în acel tablou cu orbul care îi conduce pe alți orbi și îi duce direct în prăpastie.”, a conchis Dumitru Borțun.

Conferința Națională „Sănătatea Familiei și Natalitatea” are loc până sâmbătă, la Timișoara. Evenimentul este organizat de Academia de Științe Medicale din România în colaborare cu Universitatea de Vest din Timișoara, sub egida Academia Română. La conferință participă aproape 600 de specialiști din domeniul medical, economic și al științelor sociale.

• Tweet
• Pin It