România Curată: Iosif Armaș și fiul generalului Talpeș, parteneri de afaceri

Ancheta colegului Daniel Befu de la România Curată vine să susțină și să explice un articol mai vechi al Express de Banat, în care arătam că generalul în rezervă ar fi fost implicat în „Afacerea sau Dosarul Jimbolia”, așa cum a fost cunoscut în presă.

De fapt, nu noi susțineam acestea, ci avocatul Sebastian Telbis care, pe vremea celui de-al doilea embargo impus Serbiei, activa într-o structură de informații și care spunea că vagoanele cisternă ale lui Talpeș treceau fără nici cel mai mic control prin punctele de frontieră cu Serbia, declarație dată în dosarul verișorului său, doctorul Sebastian Telbis, privind spălarea de bani.

Procesul confiscării extinse a averii familiei Telbis a adus în instanţă un fost angajat al MAI, extrem de fin cunoscător al sistemelor de informaţii, şi care a dezvăluit că ar exista o legătură între afacerile unuia dintre cei mai mare șpăgari dovediţi din Caraș-Severin şi generalul SIE Ioan Talpeş.

„… Martorul Sebastian Telbis este din Dudeştii Vechi, e stabilit la Timişoara şi a avut o amplă activitate în MAI. Acesta a făcut în sala de judecată o importantă mărturisire cu privire la generalul Ioan Talpeş, fost prim-viceprim-ministru şi apoi şef SIE. Mai întâi, martorul a vorbit despre «Dosarul Jimbolia» şi despre o anchetă jurnalistică ce l-ar fi indicat pe inculpat că ar fi făcut trafic cu carburant pe perioada embargoului impus fostei Iugoslavii. Nu cu canistra, cu barca peste Dunăre, așa cum au mai declarat alți martori, ci cu cisternele de tren. Ancheta ar fi indicat şi numărul de vagoane introduse de Telbis în Serbia, numai că dosarul respectiv e secretizat. «Eu i-am transmis verişorului meu şi la puşcărie să ceară declasificarea dosarului şi să scape astfel de aceste acuzaţii»”, a explicat martorul judecătorului. Apoi a vorbit despre un episod în care doctorul Sebastian Telbis ar fi „cărat valiza Ambasadei României la Sofia” în perioada în care același general Talpeș ar fi fost ambasador.

Curioasă este legătura pe care martorul, fost angajat al structurilor MAI, o face între episodul cu cisternele de carburant din dosarul „Jimbolia” şi căratul „valizei Ambasadei” de pe vremea lui Talpeş. Acesta lasă să se înțeleagă faptul că ar exista o legătură de cauzalitate. În acest sens vin și cuvintele din finalul mărturiei: „Eu i-am transmis să ceară declasificarea acelor documente pentru a-şi justifica situaţia de astăzi. Dar el şi astăzi are o atitudine evazivă!”

Acuzaţia la adresa generalului Talpeş nu este în premieră, căci şi omul de afaceri Gheorghe Cosma, din Caransebeş, îl acuza pe Talpeş că făcea trafic cu carburant, spunând că generalul chiar avea un frate în Constanţa implicat în asemenea afaceri. Ba chiar vorbea de furturi din conducte, dar şi de TIR-uri şi vagoane de carburant trecute în Serbia!

Acum colegii de la România Curată au aflat că Iosif Armaș era partener cu fostul deputat Ghiță Ciobanu, „tatăl vămilor din Vest” în perioada embargo-ului, iar Armaș ar fi avut afaceri împreună cu fiul generalului Talpeș…

„Oltean aciuat în Banat, Ghiță Ciobanu, deși nu foarte notoriu la nivelul maselor, în anii 2000 devenise binecunoscut în lumea politică a Timișoarei, în special prin prisma funcției de fost șef al Direcției Regionale Vamale Timiș, pe care a ocupat-o între 1999 și 2001 și unde, conform surselor noastre, ajunsese să controleze cu mână forte ce se întâmplă în vamă, chiar și ulterior plecării sale din sistem, în 2002. Anterior acestei funcții, Ghiță Ciobanu acumulase 9 ani de experiență în diverse funcții în cadrul structurilor Vămii Timiș, pornind de la simplu lucrător vamal în 1990. O vamă de suflet pentru el a fost Moravița. Anii 1992-1995 au fost unii de «școală» pentru mulți lucrători vamali, dat fiind că atunci s-a instituit primul embargou internațional împotriva Serbiei, care a făcut să explodeze la propriu traficul de motorină dinspre România și a îmbogățit peste noapte pe cei care au avut curajul să îl încalce”, scrie România Curată.

În 1999, când s-a instituit cel de-al doilea embargou asupra exporturilor de produse petroliere către Serbia, Ghiță Ciobanu deținea controlul Regionalei Vamale Timiș. Conform informațiilor culese de România Curată, oficial Statele Unite conveniseră cu Guvernul român să închidă ochii la micul trafic, „ca debușeu” pentru controlul situației de la frontiere. Însă ca tranzitul de motorină să nu ia amploare, de la nivel central uneori se organizau controale mai stricte, anunțate în prealabil. În timpul unuia dintre aceste controale s-a ajuns ca, din cauza procedurilor mai scrupuloase de control, la unele puncte de frontieră cu Serbia să se creeze cozi de mașini ce depășeau 20 de kilometri. La același supracontrol derulat în plină febră a motorinei, surpriză. Într-un punct vamal din Timiș subordonat lui Ghiță Ciobanu, s-a constatat că „bate vântul”, neexistând mai deloc mușterii dornici să treacă granița spre sârbi pentru „câștig facil”. Acest fapt a fost la acel moment interpretat ca „un control” foarte bun pe care Ghiță Ciobanu l-ar fi avut asupra persoanelor care tranzitau spre Serbia, acesta fiind bănuit că i-a anunțat pe cei ce se ocupau de micul trafic de motorină să ia o pauză.

Un coleg care l-a cunoscut a declarat că la un moment dat ajunsese „prea puternic” pe funcția de conducere a Regionalei Vamale Timiș.

„După încheierea carierei sale funcționărești, la doar 38 de ani Ghiță Ciobanu a plonjat în mediul privat, devenind cofondator și director executiv al echipei de fotbal Poli AEK Timișoara, controlată și finanțată la acel moment de Argirom Internațional SA. Aceasta e firma controversatului afacerist Iosif Armaș, care și-a cunoscut maxima influență în Guvernarea Năstase, moment când a privatizat stațiunea Băile Herculane. Pentru combinațiile din jurul Hercules SA a și intrat în atenția DNA, fiind arestat de DIICOT în 2016. Iosif Armaș a fost asociat în firma Miniaquarom SRL cu Codru Talpeș, fiul fostului șef al SIE, Ioan Talpeș (nașul lui George Maior, ex-șeful SRI). În Miniaquarom, Armaș a avut-o parteneră și pe soția amiralului Cico Dumitrescu, membru în 1990 al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), secretar de stat în MAI și consilier al președintelui Ion Iliescu. Alături de Ghiță Ciobanu în structura Sportivă Fotbal Club Politehnica AEK se regăsea și numele unui greu al PSD de la momentul respectiv, Dan Ioan Șipoș, președinte al CJ Timiș în perioada 2000-2004. În perioada 2002-2004, Ghiță Ciobanu a împărțit funcția de președinte de club, cu cea de consilier personal al lui Șipoș”, mai scrie Daniel Befu în ancheta citată.

Născut la Topleţ, Ioan Talpeş a fost senator de Caraş-Severin în perioada 2004-2008. A devenit senator candidând din partea PSD, însă în 2005 şi-a dat demisia din partid, devenind astfel senator independent.

Alianța pentru o Românie Curată este partener al Express de Banat.

• Tweet
• Pin It