Reșița șterge definitiv urmele sistemului centralizat de termoficare

Consiliul Local Reșița a decis să doneze municipiului Oradea ultimele elemente ale sistemului de distribuție a energiei termice, ștergând astfel și ultimele urme ale sistemului centralizat din oraș. Care era și unicul din județ.

Reșița mai păstrează doar microcentralele cumpărate pentru a alimenta instituțiile publice, cum sunt Primăria, școlile și alte asemenea. Întrebat de Mirel Sabo, liderul grupului PSD din CL, dacă a fost achitat creditul pentru obiectele donate capitalei Bihorului, primarul Ioan Popa a explicat că ele nu au fost achiziționate în urma contractării unui credit, ci că, în mandatul Stepanescu, Guvernul a alocat sumele de bani pentru achiziția acestor tehnologii, care oricum erau falimentare, căci în oraș numărul abonaților CET era în permanentă scădere.

În prezent, în județul Caraș-Severin nu mai funcționează nici un sistem centralizat de distribuție a energiei termice, primul desființat fiind cel din Anina (odată cu dezastrul Termocentralei Crivina), apoi cel din Caransebeș, Reșița fiind ultimul bastion al distribuției centralizate a energiei electrice.

Creșterea continuă a prețului energiei termice, problemele constante ale sistemelor de încălzire centralizate din întreaga țară și dorința de independență a românilor au dus, în ultimii 15 de ani, la debranșarea a peste 1,25 milioane de locuințe, arată un studiu al Ariston Thermo România.

„În prezent, 13 județe din România (Alba, Mureș, Maramureș, Bistrița Năsăud, Satu Mare, Ialomița, Ilfov, Brăila, Caraș-Severin, Neamț, Dâmbovița, Olt, Sălaj) nu mai depind de sistemul centralizat de termoficare, folosind un echipament independent de încălzire. La polul opus se află Capitala, unde peste 60% dintre locuințe depind încă de sistemul centralizat (circa 560.000 de locuințe branșate)”, arată autorii studiului.

Raportat la situația pe primul semestru al anului 2017, în topul județelor cu cele mai multe debranșări se află Galați, unde 6.966 apartamente s-au debranșat de la CET-uri, pe locurile următoare aflându-se Iași (800 de debranșări), Tulcea (445), Timiș (431) și Argeș (410).

Schimbări în comportamentul cumpărătorilor de centrale termice

Potrivit studiului Ariston Thermo România, comportamentul de achiziție al cumpărătorilor de centrale termice s-a schimbat semnificativ în ultimii ani, aceștia fiind tot mai interesați de avantajele suplimentare oferite de către producători, pe lângă caracteristicile tehnice de bază, precum puterea sau debitul de apă caldă menajeră și prețul. Astfel, dacă la primele achiziții, respectiv la începuturile dezvoltării pieței locale de centrale termice, prețul era criteriul principal de achiziție, în proporție de aproape 40%, iar eficiența, randamentul și consumul erau următoarele criterii de alegere, însumând 25%, astăzi criteriile principale de cumpărare s-au schimbat, iar eficiența, serviciile post-vânzare și noile tehnologii se află în top. Marca rămâne o constantă atunci când se cumpără un echipament de încălzire, fiind în continuare un element luat în calcul în decizia finală.

„Noii clienți sunt mai puțin preocupați de costurile inițiale de achiziție și mai mult de perioada de amortizare a investiției, preferând să investească într-un produs mai scump, dar cu o perioadă mai lungă de viață și un consum redus, ce asigură facturi mai mici și care aduce un confort sporit”, a declarat Cătălin Drăguleanu, director general Ariston Thermo România.

Autorii studiului au mai remarcat că clientul actual este mai bine informat, la curent cu tendințele în domeniu și mai preocupat de beneficiile oferite de noile tehnologii. De asemenea, acesta își caută informațiile în special din mediul online și din recomandări, achiziționează produsele din magazine specializate în instalații sau lanțuri de tip DIY, ținând cont de sfaturile instalatorilor și ale consilierilor de vânzări.

Ce înseamnă confortul?

Ariston Thermo România a mai realizat și un sondaj, referitor la percepția românilor asupra confortului. „În mare parte, românii au definit confortul printr-o stare, pe baza unor criterii personale, și l-au identificat cu liniștea, armonia sau căldura. Pe de altă parte, unii văd confortul în criterii pragmatice, iar majoritatea asociază acest aspect cu căminul în care locuiesc. Pentru a se simți confortabil, românii au nevoie de spațiu ori lumină naturală”, indică răspunsurile celor intervievați. Totodată, prezența familiei sau a celor dragi este reflexia confortului pentru mulți dintre respondenți.

Întrebați cu ce culoare asociază căldura, românii au optat în majoritate pentru roșu. Pe plan secund s-a aflat culoarea portocaliu, urmată îndeaproape de galben.

„Rugați să descrie confortul în viziunea lor, majoritatea românilor a răspuns o vacanță all-inclusive. În general, aceștia asociază ideea de confort cu o cană de cafea caldă, într-o dimineață răcoroasă, o carte bună, în pat, într-o zi de sâmbătă sau un duș cald”, a mai relevat sondajul.

Raportat la propriile cămine, cea mai confortabilă încăpere în viziunea românilor este sufrageria, alegere făcută de cei mai mulți dintre respondenți, iar temperatura ideală din locuință se situează între 20-22 de grade (față de 16-18 grade în sondajele similare din Occident).

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 400 de persoane din toate județele țării, cu vârste cuprinse între 25 și 65 de ani, peste 75% având studii superioare.

• Tweet
• Pin It