Rectorii timișoreni, despre aspectele controversate din proiectul noii legi a Educației

Proiectul noii legi a Educației, aflat în dezbatere publică, vine cu o serie de prevederi controversate, discutate pe larg în spațiul public. Noul pachet legislativ prevede, în zona de reorganizare a învățământului superior, desființarea CNATDCU, dar vine și cu modificări în ce privește numărul de mandate pe care îl poate ocupa un rector. Părerile sunt împărțite și fiecare tabără are propriile argumente.

Una dintre propunerile care se regăsesc în proiectul noii legi se referă la desființarea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) – instituția abilitată să verifice existența unui plagiat. Astfel, locul acestei instituții ar urma să fie luat de comisiile de etică ale universităților care organizează programe de studiu.

Rectorul Universității de Vest din Timișoara este de părere că universitățile sunt „mature și pregătite” să își asume un nivel ridicat de autonomie, inclusiv din punct de vedere academic. Marilen Pirtea speră, de asemenea, ca, prin crearea unei culturi a calității și eticii, problemele care vizează plagiatul să dispară. UVT derulează de 1 an o disciplină de Etică, integritate și scriere academică adresată studenților tuturor programelor de studii la ciclul de studii universitare de licență, în anul I de studii.

„Ne așteptăm că prin crearea unei culturi a calității, eticii și integrității, problemele care vizează plagiatul, la toate nivelurile, să dispară. În acest sens, deja de mai bine de 5 ani, la UVT nu doar tezele de doctorat sunt verificate strict din punct de vedere al similitudinii, ci și lucrările de licență și de disertație. (…) Faptul că într-o serie de domenii de activitate, unde în mod categoric nu era nevoie a condiționa evoluția în carieră de diploma de doctor, s-a întâmplat totuși acest lucru, este un fapt regretabil, care însă poate să fie corectat cu celeritate și limitată astfel această dorință de a avea un doctorat cu orice preț. De aceea, pentru ca lucrurile regretabile care s-au întâmplat să rămână istorie este nevoie ca o structură aflată în coordonarea ministerului să gestioneze aceste situații. (…) Consider că, ținând cont de toate măsurile luate de universitățile din România cu privire la respectarea normelor de etică și integritate, acestea sunt mature și pregătite în a-și asuma un ridicat nivel de autonomie atât din punct de vedere economico-financiar, patrimonial, cât mai ales academic. Universitățile românești, membre ale Spațiului Universitar European, acolo unde multe dintre ele performează și sunt membre ale Consorțiilor Europene, pot să asume rolul de a-și elibera propriile diplome fără a avea nevoie de un sistem supra reglementat. Rolul consiliilor, colegilor și structurilor consultative ale Ministerului Educației este în principal acela de a genera politici educaționale, de a genera analize și studii pe baza cărora ministrul să-și fundamenteze deciziile.”, a declarat Marilen Pirtea pentru expressdebanat.ro.

La rândul său, rectorul Politehnicii din Timișoara spune că instituțiile de învățământ superior ar trebui să se elibereze treptat de sub tutela CNATDCU.

„Sunt păreri pro și contra. Dincolo, în Occident nu mai avem astfel de instituții. În ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii ani, CNATDCU a avut un rol poate destul de clar. Din punctul meu de vedere, o desființare atât de abruptă poate ridica niște dezbateri. Eu aș fi fost adeptul unei desființări, dar într-o perioadă de timp în care universitățile să se califice pentru a ieși de sub tutela CNATDCU, similar aderării la Uniunea Europeană, de exemplu. Cred că era un sistem mai interesant, în momentul în care îndeplinești anumite principii foarte clare, din zona învățământului superior, să ieși de sub tutela CNATDCU pentru că, până la urmă, noi, Politehnica, vrem să dăm diplome de doctori, cred că suntem o instituție care poate să facă asta. Nu e problema mea dacă toate instituțiile din România pot să facă sau nu asta, fiecare instituție știe. Eu aș fi mers pe această variantă de ieșire treptată a universităților, dar cred că suntem pregătiți să ieșim de sub o tutelă CNATDCU acum. Așa vor fi în continuare discuții pro și contra, cu argumente în ambele tabere.”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

Reforma universitară prevede și faptul că fiecare universitate își va stabili numărul maxim de mandate pentru un rector, cu precizarea că acesta nu poate avea „un număr nelimitat de mandate”. Concret: „durata mandatului de rector este de 5 ani. O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru un număr nelimitat de mandate. Numărul mandatelor este stabilit în Carta universitară”. În prezent, mandatul unui rector este de 4 ani, limitat la două cicluri. Cele două mandate trebuie să fie complete. Marilen Pirtea este la al treilea mandat de rector al UVT. La finalul celui de-al doilea s-a autosuspendat invocând motive personale.

Marilen Pirtea spune că, în sfera învățământului, în cazul prorectorului, prodecanului, directorului de departament sau – director de colegiu, inspector școlar general, legea nu prevede limitarea numărului de mandate.

„Nici pentru primar nu există limitări ale numărului de mandate, cum nici pentru parlamentari nu sunt limitări ale numărului de mandate. În acest fel, putem extrapola și vedem că nu există limitări de mandate în nicio sferă în care vorbim despre cei aleși uninominal, printr-un vot direct și universal de întreaga comunitate. S-ar pune la îndoială, într-un fel, capacitatea comunităților universitare pentru a-și decide conducerea. Evident, putem să ne gândim la anumite derapaje, exprimate în controlul celor care votează un mandat de conducere, dar acest caz este valabil doar în cazul unor comunități mici, în niciun caz pentru universitățile cu număr foarte mare de studenți și cadre didactice. De asemenea, sunt pentru a acorda drept de vot personalului administrativ din universități, pentru că și viața lor profesională este legată de managementul universității. (…) Sunt pentru limitarea numărului de mandate și cred în capacitatea fiecărei universități în parte de a stabili un număr optim de mandate, dar nu pentru persoana care candidează ca rector, ci pentru proiectele pe care le propune, pentru viziunea pe care o propune universității în candidatură, pentru o platformă pe care o propune în dezvoltarea universității.”, a mai spus Marilen Pirtea.

În cazul Universității Politehnica din Timișoara, Florin Drăgan spune că va păstra prevederea ca rectorul să poată avea două mandate.

„Sunt iarăși discuții de poziționare, am văzut și din zona politică. O tabără spune că doar rectorul are mandatele limitate la două, restul funcțiilor din universitate fiind cu un număr de mandate nelimitat. Cealaltă va spune întotdeauna că e cumva o regulă a democrației, chiar dacă se aplică la o funcție, la alta nu se aplică. Indiferent de ce număr de mandate se va stabili, propunerea pe care Politehnica o va face către Senat va fi de două mandate. Nu se va schimba nimic față de actuala formă a legii. Asta este opțiunea Politehnicii. Ea poate fi modificată odată cu modificarea Cartei. Dacă eu voi fi rector, ea nu va fi modificată.”, a declarat Florin Drăgan.

• Tweet
• Pin It