Record nedorit la Palatul Victoria: Ilie Bolojan se apropie de cea mai lungă guvernare interimară

lie Bolojan se apropie de cel mai lung interimat guvernamental din istoria postdecembristă a României. Guvernul său a intrat luni, 6 iulie, în cea de-a 63-a zi de funcționare după demiterea prin moțiune de cenzură. Recordul de aproximativ 71 de zile, stabilit de Emil Boc în 2009.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a intrat, luni, 6 iulie, în cea de-a 63-a zi calendaristică de funcționare cu atribuții limitate. În numai zece zile, dacă nu va fi instalat un nou Cabinet, Bolojan va depăși recordul stabilit de Emil Boc în 2009. Dacă blocajul politic continuă până la reluarea sesiunii parlamentare din septembrie, actualul premier ar putea rămâne peste 120 de zile la Palatul Victoria după demitere.

Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026. De atunci, Executivul continuă să administreze treburile curente ale statului, până când membrii unui nou Guvern vor depune jurământul.

La 6 iulie s-au împlinit 62 de zile complete de la votul Parlamentului, Guvernul intrând în cea de-a 63-a zi calendaristică de funcționare după demitere.

Recordul postdecembrist este deținut de Guvernul Emil Boc I. Executivul a fost demis prin moțiune de cenzură pe 13 octombrie 2009 și a rămas cu atribuții limitate până pe 23 decembrie 2009, când a depus jurământul Guvernul Boc II.

Interimatul guvernamental a durat 71 de zile. Ilie Bolojan va egala această perioadă pe 15 iulie și o va depăși pe 16 iulie, dacă până atunci nu va fi învestit un alt Cabinet. Iar posibilitatea ca un guvern să fie instalat până atunci este aproape zero dat fiind blocajul politic și faptul că Parlamentul este în vacanță.

În clasamentul perioadelor lungi de administrare provizorie după recordul lui Boc urmează Guvernul Florin Cîțu, care a rămas în funcție 51 de zile după moțiunea din 5 octombrie 2021, până la instalarea Cabinetului Nicolae Ciucă, pe 25 noiembrie. Interimatul lui Cătălin Predoiu din 2025 a durat aproximativ 48 de zile.

A doua sesiune ordinară a Parlamentului începe în septembrie, potrivit Constituției. Legislativul poate fi însă convocat și în sesiune extraordinară, astfel că vacanța parlamentară nu împiedică juridic organizarea unui vot de învestitură.

În scenariul în care un nou Guvern ar depune jurământul chiar pe 1 septembrie, Ilie Bolojan ar acumula 119 zile complete de administrare după demitere și ar intra în cea de-a 120-a zi calendaristică.

Dacă președintele ar desemna un candidat la funcția de premier pe 1 septembrie, iar acesta ar folosi întregul termen constituțional de zece zile pentru a solicita votul de încredere, interimatul ar putea ajunge la aproximativ 128 de zile complete, respectiv la cea de-a 129-a zi calendaristică, în jurul datei de 10 septembrie.

Durata exactă nu este limitată de un termen constituțional aplicabil Guvernului demis. Articolul 110 alineatul 4 prevede că acesta continuă să îndeplinească numai actele necesare administrării treburilor publice „până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”.

Totuși, Ilie Bolojan ar putea să nu rămână la conducerea Guvernului demis până în septembrie.

Potrivit surselor Mediafax, Parlamentul ar urma să fie convocat în sesiune extraordinară în a doua jumătate sau spre finalul lunii iulie, în principal pentru adoptarea proiectelor legislative restante din PNRR.

Parlamentul se află în vacanță de la 1 iulie, iar un nou Guvern nu poate fi învestit în această perioadă decât dacă deputații și senatorii sunt convocați în sesiune extraordinară. Sursele Mediafax susțin că, dacă partidele ajung între timp la un acord asupra unei majorități și a unui candidat pentru funcția de premier, aceeași sesiune ar putea fi folosită și pentru votarea unui nou Cabinet.

În acest scenariu, România ar putea avea un nou Guvern la finalul lunii iulie sau la începutul lunii august. Interimatul lui Bolojan s-ar opri atunci la aproximativ 85-90 de zile, cu aproape trei săptămâni peste recordul lui Emil Boc.

Convocarea Parlamentului a fost anunțată și public de Ilie Bolojan. Premierul a precizat că Executivul pregătește șase proiecte legislative de bază și încă trei proiecte secundare necesare pentru deblocarea unor jaloane din PNRR și că va solicita sesiuni extraordinare în cele două Camere în a doua jumătate a lunii iulie.

Proiectele vizează inclusiv salarizarea bugetarilor, regimul incompatibilităților, activitatea ANAF și modificări ale Codului administrativ. Potrivit lui Bolojan, fiecare dintre principalele proiecte este legat de tranșe europene cu valori cuprinse între aproximativ 770 și 970 de milioane de euro.

Blocajul politic afectează și conducerea mai multor ministere. După retragerea PSD din Guvern și demisiile depuse pe 23 aprilie, președintele Nicușor Dan a semnat, pe 25 aprilie, decretele pentru numirea a șase miniștri interimari și pentru preluarea temporară a atribuțiilor unui vicepremier.

Ilie Bolojan a preluat Ministerul Energiei, Dragoș Pîslaru – Ministerul Muncii, Cseke Attila – Ministerul Sănătății, Radu Miruță – Ministerul Transporturilor, Tánczos Barna – Ministerul Agriculturii, iar Cătălin Predoiu – Ministerul Justiției. Oana Gheorghiu a preluat atribuțiile deținute anterior de vicepremierul Marian Neacșu.

Termenul maxim de 45 de zile prevăzut pentru aceste interimate s-a împlinit la începutul lunii iunie. Din 10 iunie, portofoliile sunt conduse după depășirea limitei prevăzute de Constituție și de Codul administrativ.

Legea stabilește că interimatul unui membru al Guvernului poate dura cel mult 45 de zile și că, în acest interval, premierul trebuie să inițieze procedurile pentru numirea unui alt ministru. Nu este însă precizat explicit ce se întâmplă atunci când termenul expiră, iar Guvernul este deja demis și nu mai poate primi miniștri titulari fără formarea unui nou Cabinet.

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac candidat la funcția de premier pe 4 iunie. Acesta și-a depus mandatul zece zile mai târziu, fără să ajungă cu o listă de miniștri în Parlament.

Adrian Veștea a fost desemnat pe 14 iunie, însă Cabinetul propus de acesta a obținut, pe 22 iunie, numai 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, față de cele 233 necesare pentru învestire.

După respingerea Guvernului Veștea, șeful statului a reluat consultările, însă partidele nu au ajuns până acum la un acord pentru o majoritate parlamentară și pentru desemnarea celui de-al treilea candidat.

Guvernul Bolojan a fost înlăturat pe 5 mai cu 281 de voturi „pentru”, patru voturi „împotrivă” și trei voturi anulate. Este cel mai mare număr de voturi strâns de o moțiune de cenzură în România, la egalitate cu votul prin care a fost demis Guvernul Florin Cîțu în octombrie 2021.

Există însă o diferență: în cazul lui Florin Cîțu, toate cele 281 de voturi valabil exprimate au fost pentru demitere și nu a existat niciun vot împotrivă. În cazul lui Ilie Bolojan, patru parlamentari au votat împotriva moțiunii.

• Tweet
• Pin It