Recomandări propuse de medicul Virgil Musta pentru noul an școlar: „Consider că este bine ca elevii să revină la școală” 

Medicul Virgil Musta de la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara este de părere că elevii ar trebui să se întoarcă la școală din septembrie, iar argumentele sale sunt bazate pe studii de specialitate. Totodată, recomandă implementarea unor măsuri pe care atât părinții, cât și angajații din sistemul de învățământ ar trebui să le respecte, în cazul în care se va lua această decizie. Există însă o condiție pentru ca lucrurile să revină la normal.

Începutul de an școlar este tot mai aproape, iar discuțiile pe această temă sunt tot mai frecvente în spațiul public. Situația a fost analizată de această dată de medicul Virgil Musta, care face parte din linia întâi încă de la începutul pandemiei. Argumentele sale, legate de revenirea la normalitate, sunt bazate pe mai multe studii care arată cum a evoluat situația până acum. De exemplu, într-un studiu efectuat pe 70.000 cazuri de persoane infectate cu SARS CoV-2, s-a observat că doar 1,3% dintre acestea au fost copii iar dintre ei doar 30% au necesitat internare, adică 0,4% din totalul cazurilor. Cele mai mule au fost forme asimptomatice și ușoare.

„Conform studiilor, cât și observațiilor noastre de până acum, numărul copiilor depistați pozitiv cu SARS CoV-2 a fost într-adevăr mult mai mic comparativ cu cel al adulților. Foarte puțini dintre ei au făcut forme mai grave, în special cei care aveau deja alte probleme de sănătate precum malformații congenitale, diabet zaharat, obezitate etc. Marea majoritate a formelor la copii sunt asimptomatice sau minim simptomatice, ceea ce face foarte dificil depistarea copiilor pozitivi. În același timp, copiii care au contactat virusul îl pot transmite mai departe, în familie sau la alte persoane cu care intră în contact, iar dacă aceste persoane sunt mai vulnerabile, pot dezvolta forme grave.”, a spus Virgil Musta.

Beneficiile prezenței la școală sunt mai mult decât evidente, iar în ceea ce privește soluția, aceasta trebuie să fie una optimă, deoarece una perfectă nu există. Lucrurile trebuie gestionate cu atenție, trebuie să existe o strânsă colaborare între părinți, medici, copii și profesori și nu poate fi pierdut din vedere raportul riscuri/beneficii. Elevii trebuie să se întoarcă la școală, dar cu o condiție – să nu ne confruntăm cu o explozie a numărului de cazuri. „Concret, eu consider că este bine ca elevii să revină la școală. Evident cu condiția să nu avem o explozie a pandemiei până atunci sau ulterior, dar pentru că va fi foarte dificil să ținem sub control contaminarea, va trebui să ne concentrăm pe prevenirea formelor grave de boală, atât la copii, cât și la familiile acestora.”, a spus medicul.


În acest sens, Virgil Musta a propus un set de reguli care ar trebui luate în considerare în cazul în care se va lua această decizie:

  • Părinții trebuie să aibă un rol esenţial în triajul epidemiologic zilnic. Ei sunt cei care ar trebui să cunoască eventualele manifestări ale copilului și să decidă netrimiterea acestuia la școală. Bineînțeles că e nevoie de un ghid clar de instrucțiuni transmis tuturor părinților în acest sens (plus consultarea medicului de familie), pentru că este esențial ca, în primul rând, copiii care au deja simptome posibile de COVID-19 să nu ajungă la școală și nici cei despre care părinții știu că au intrat în contact cu persoane dovedite pozitiv COVID-19.
  • Copiii mai vulnerabili și mai predispuși la a face eventuale forme grave, mă refer aici la copiii care au deja alte probleme de sănătate precum malformații congenitale, diabet zaharat, obezitate, ar trebui să facă cursuri online.
  • Aceleași măsuri pentru cursuri online ar trebui luate și în cazul copiilor care au contact direct în familie cu persoane adulte vulnerabile, cărora le-ar putea transmite virusul, iar aceștia ar putea dezvolta forme grave (bătrâni, diabetici, cardiaci etc). Sau, dacă îi trimit la școală, să reducă acasă contactul copiilor cu aceste categorii de persoane.
  • Educarea de către părinți și profesori a copiilor, pe limbajul lor, specific fiecărei vârste (la fel, pe baza unui ghid recomandat) pentru a înțelege şi accepta singuri măsurile de bază pentru prevenție, dar și pentru eventuala recunoaștere a unor posibile simptome.
  • Urmărirea de către părinți a respectării măsurilor de protejare a copiilor și când nu sunt la școală (evitarea locurilor aglomerate, purtarea măștilor și igiena permanentă a mâinilor) pentru a nu se contamina în comunitate.
  • Unitățile școlare trebuie să se organizeze astfel încât să evite activitățile cu risc epidemiologic crescut (aici trebuie analizată pur și simplu fiecare activitate în funcție de potențialele riscuri și luate măsuri specifice punctuale, exemplu: ore de sport care nu trebuie ținute în săli de sport mici și neaerisite.
  • În unitățile școlare trebuie evitată supraaglomerarea claselor, o parte dintre elevi pot rămâne acasă pentru a urmări online cursurile, prin rotație (poate cu prioritate pentru online pentru cei cu risc sau care au în familie persoane vulnerabile). Dar aici, foarte important este ca grupele formate să se mențină în aceeași structură, astfel încât dacă se depistează un caz pozitiv, să nu fie afectată pentru izolare decât grupa acelui copil, iar cealaltă să poată veni la școală (de exemplu, dacă o clasă de 30 de elevi se împarte în două grupe de câte 15 elevi, grupele să-și păstreze exact aceeași structură și să vină pe rând la școală, câte 2 săptămâni fiecare grupă, iar dacă există un caz pozitiv într-o grupă va fi izolată doar acea grupă).
  • Unitățile școlare trebuie să asigure o dezinfectare zilnică claselor, cât și posibilitatea spălării pe mâini a copiilor.
  • În pauze, clasele trebuie aerisite, iar ideal ar fi ca grupele de copii care sunt la școală să păstreze distanța între ele, chiar dacă vor ieși în curtea școlii (știu că acest lucru este greu de realizat, dar nu imposibil dacă se stabilește un anumit flux și eventual orar pe clase) sau cel puțin masca să fie obligatorie atunci când se întâlnesc clase diferite de copii (pentru că în interiorul unei grupe de copii prezente la școală este practic imposibil să se păstreze permanent distanța fizică între copii este important ca măcar grupele diferite să nu se apropie).
  • Cadrele didactice trebuie să cunoască foarte bine posibilele simptome pentru COVID-19 și să nu vină la școală dacă constată astfel de manifestări.
  • Cadrele didactice trebuie să păstreze distanța fizică de doi metri în clase față de elevi și să poarte obligatoriu mască în timpul orelor, cât și în interiorul școlii, în general.
  • Să existe în fiecare școală un regulament de ordine interioară dedicat masurilor COVID-19, semnat și respectat de profesori și elevi, precum și un regulament asumat și de părinți.
  • Să existe o comunicare permanentă, deschisă și constructivă între profesori, părinți și elevi pentru informare, consultare si decizii.

„Toate cele de mai sus sunt bineînțeles doar recomandări, dar cred că esențial este să se analizeze bine fiecare potențial risc și să se găsească punctual, împreună, cele mai bune soluții, între profesori, părinți și elevi, printr-o comunicare constructivă permanentă. Evident că va fi o perioadă diferită față de anii anteriori. Este important ca specialiștii să editeze diverse materiale care să ajute școlile, profesorii, părinții și elevii și chiar să putem avea un dialog direct pentru a încerca să găsim împreună cea mai bună abordare astfel încât să încercăm să evităm viitoare focare, iar activitatea școlară să decurgă cât mai apropiat de normal.”, a mai spus medicul.


/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/