Moldova Nouă a fost gazda întâlnirii bianuale a vânătorilor, evenimentul fiind unul în premieră, având în vedere că a fost pentru prima oară când această întâlnire a avut caracter transfrontalier.
Membrii afiliați Consiliului Național de Vânătoare, împreună cu omologii lor din Serbia, dar și specialiști în domeniul silviculturii, administrației publice, ariilor protejate și ornitologiei, precum și ONG-uri de profil s-au întâlnit vineri la Moldova Nouă. De la întâlnire nu a lipsit nici primarul orașului, Adrian Torma. Tema consiliului a fost „Managementul păsărilor de apă din zona Clisurii Dunării“.
Lucrările au început în Sala Alex din Moldova Nouă. După prezentarea participanților, s-a continuat cu dezbateri pe tema managementului păsărilor de apă și corelarea activităților din zonă cu partea sârbească. Problemele semnalate de către specialiști au fost axate pe faptul că România are o legislație adaptată după cea europeană, însă, atunci când au fost negociate criteriile după care s-au stabilit normele de vânătoare, nu s-a ținut cont de specificul zonelor respective. Câteva voci au fost chiar mai dure, afirmând că aceste criterii ar fi fost stabilite de nespecialiști în domeniu. „Experiența altor țări demonstrează că se poate face vânătoare chiar la speciile interzise în baza unor studii științifice bine fundamentate, aprobate de Comisia Europeană. Se pot da derogări. Din păcate, o spun cu regret și cu toată răspunderea, sunt niște adversități personale în structurile gestionarilor la nivel național, acestea ducând la neefectuarea acestor studii științifice pentru a duce la aceste derogări. Noi încercăm, prin aducerea tuturor jucătorilor importanți din acest domeniu, să nivelăm aceste asperități și împreună să găsim cele mai bune soluții, pentru că nu este un interes anume al unei asociații, ci interesul este unul general. Interzicerea completă a vânătorii poate duce la dezechilibre foarte mari. În zona Clisurii Dunării cunosc mai puțin problematica, dar cunosc foarte bine problematica Deltei Dunării. Acolo, interzicerea totală a vânătorii a făcut ca șacalii să devină o problemă atât pentru zonă, cât și pentru zonele limitrofe. Poate pe moment aceste interdicții nu sunt resimțite, dar pe termen lung acest dezechilibru poate crea probleme complexe”, a concluzionat Valeriu Bolgiu, șeful delegației române.
[slickr-flickr search=”sets” set=”72157673581061076″]
Și delegația sârbă s-a arătat mulțumită de această invitație, apreciind profesionalismul de care au dat dovadă gazdele. „A fost cu adevărat fascinant! România și Serbia au o relație foarte bună și lungă, iar asta aduce beneficii celor două țări. A fost o întâlnire excelentă, temele au fost excelente, moderne, contemporane. Am discutat puțin despre practicile asociațiilor de vânătoare din Serbia și despre legea după care se ghidează și am făcut o comparație cu sistemul din România. A fost prezent și un prieten de-al meu din minister, care a sugerat o abordare diferită pentru colegii din România. Dar în mare parte, e același lucru. În mare parte, metodele de vânătoare sunt aceleași, datorită tradiției, datorită poziționării apropiate între cele două țări. Mi-a plăcut foarte mult discuția cu domnul Berek, care este acum directorul zonei de vânătoare. Experiențele lui sunt foarte bune pentru noi, iar legea din Serbia poate fi îmbunătățită. Ca planuri de viitor, dorim să orientăm legea sârbă spre acele zone private de vânătoare”, a declarat șeful delegației sârbe, Mișa Perovic.
Întâlnirea de vineri s-a finalizat cu o croazieră pe Dunăre cu vasul sârbesc „Ana”. Timp de câteva ore, cei prezenți au schimbat într-un mod mai personal impresiile celor discutate la conferință. Imediat după ce întâlnirea s-a finalizat, de comun acord și la invitația delegației sârbe, s-a stabilit ca următoarea întâlnire să aibă loc în țara vecină.
[slickr-flickr search=”sets” set=”72157673581210956″]