POVESTE DE VIAȚĂ. Unde duce pasiunea pentru matematică? De la Imperial College Business School din Londra, înapoi la Reșița

În timp ce numărul tinerilor care pleacă la studii în străinătate crește anual (conform statisticilor UNESCO), cei mai mulți folosind această oportunitate ca pe o rampă de lansare într-o carieră internațională, mai sunt unii care la final preferă totuși întoarcerea în țară.

Anca Ciobanu, tânăra absolventă de Matematică și Calculatoare (Mathematics & Computer Science), vorbește cu multă plăcere despre experiența dobândită la această școală superioară de elită, modul în care anii petrecuți la studii în Marea Britanie au format-o, i-au oferit șansa unor acumulări profesionale deosebite și experiențe de viață de neuitat. Nu s-a limitat doar la licență, a urmat și două masterate, adică specializare în contabilitate și economia imobiliarelor și finanțe.

Primul an de studiu a fost extrem de dificil și cu toate acestea a reușit să depășească greul, să facă față cu brio tuturor provocărilor, atât în ceea ce privește organizarea efectivă a șederii, a activităților administrative, cât și a celor legate de asimilarea informațiilor, desigur, transmise la un alt nivel, mult superior față de ceea ce se întâmpla la liceu, în România. A făcut echipă bună cu tinerii de diverse naționalități, dar și cu cei 18 români, colegi de an, majoritatea provenind de la licee de top din București.

Pe lângă activitatea didactică, învățarea continuă și efortul personal, foarte importantă a fost crearea „rețelei de networking”, adică crearea de conexiuni. „Lucrul acesta este mai important decât orice sau cel puțin a fost lecția pe care am învățat-o imediat. Crearea de legături, către și cu oameni pe care să te bazezi. În plus, mai contează inițiativa personală. Este importantă implicarea și în alte activități extrauniversitare, poate fi voluntariat sau timp pentru hobby-uri. Eu, de exemplu, joc tenis de câmp. Alții pictau sau mergeau la sală. Cei cu pasiune pentru scris puteau să contribuie cu articole la revista universității. O prietenă publica rețete fiindcă era pasionată de gătit. Se pune mare accent pe socializare, pe activități extra. Chiar mi s-a părut că este o problemă și cei de la Universitate observă că tu nu ai alte preocupări. Noi studenții am avut la dispoziție o sală de fitness cu aparate, unde toată lumea avea acces, spunându-se că e foarte important să ne relaxăm mintea prin sport.”

Anii de studiu petrecuți în Marea Britanie i-au adus Ancăi Ciobanu independența sub toate formele, pornind de la ușurința rezervării de cazare pe internet, până la mobilități de transport și mișcare, astfel încât plecările, călătoriile către diferite destinații apropiate sau îndepărtate, au devenit un al doilea hobby. Nu i se pare deloc dificil și mărturisește că nu are nevoie de niciun fel de sprijin, câtă vreme are internetul la îndemână. „Îți poți organiza timpul cum vrei, poți vizita ce obiective vrei, poți solicita online un ghid, deci poți să ai parte de o vacanță de vis și datorită multitudinilor de oferte last minutes!” 

Până să ajungă în vârf, să-și definitiveze formarea profesională la acest nivel, s-au adunat mulți ani de muncă, mult efort și multă energie investită. Ani la rând a fost olimpică la matematică, pregătindu-se temeinic la această disciplină pe care o găsește extrem de interesantă și atractivă. Olimpică a fost și la limba română.

„Cred că am avut o înclinație către științele exacte și în modul meu de a gândi. Am o gândire logică, îmi place să analizez, să fac tot felul de scenarii, să văd care variantă e mai bună. Deci cred că este un fel de a fi, un mod de viață. Nu știu dacă am ales eu matematica sau m-a ales ea pe mine, mi-a făcut plăcere și sincer a fost cea mai bună alegere. Am început din școala generală, sub îndrumarea doamnei învățătoare Florica Fetescu. Atunci, în clasa a II-a, eu am fost câștigătoarea Concursului Național «Cangurul». Am studiat nu doar matematică, ci și informatică, atât la liceu cât și la facultate. În general mi-au plăcut științele exacte. Am avut noroc de îndrumători foarte, foarte buni. Am început cu grădinița, apoi în școala generală – regretatul profesor Marius Șandru – și pe urmă, la liceu, profesorul Ovidiu Bădescu.”

La sugestia mamei sale, Anca Ciobanu a urmat cursurile Colegiului Național „Traian Lalescu” din Reșița, continuând astfel tradiția începută în familie și știe că a făcut cea mai potrivită alegere. Cât privește limba engleză, a studiat-o temeinic încă din copilărie fiindcă se anticipa utilitatea ei, la un moment dat.

Odată finalizate studiile în Marea Britanie, tânăra reșițeancă a revenit în orașul natal. Mărturisește că în prezent se află într-o perioadă de acumulare de informații pentru a continua în zona antreprenoriatului, dar la alt nivel,  pe partea de imobiliare. Acesta este și motivul pentru care s-a specializat urmând masterul în domeniu: să poată aduce informație nouă, de actualitate și, dacă s-ar putea, o mentalitate diferită în România. Ceea ce a remarcat că lipsește întrucâtva în peisajul economic sau poate nu i se acordă importanța cuvenită, este statistica. „Mi se pare că această disciplină este esențială, fără să faci o analiză, fără să ai o idee, este greu. Sunt de părere că are aplicabilitate în foarte multe domenii și e necesar să se cunoască și să se utilizeze mai mult. Ar trebui să se pună mai mult accent pe analiză și pe dezvoltarea gândirii critice și mai puțin pe învățatul pe de rost. În primul meu an de facultate, am observat cu câtă ușurință se adaptau la noțiuni noi, abstracte, colegii care studiaseră în Marea Britanie, spre exemplu.”

Despre politică și implicare civică

„Momentan nu m-am gândit la așa ceva, nici nu știu exact ce ar presupune politica și atunci prefer să stau departe. Deocamdată nu cred că mi se potrivește, dar nu spun nu! Sunt încărcată cu experiențe noi și am multe idei și încerc să fac un studiu al pieței, o comparație cu puncte tari și puncte slabe cu ce am găsit eu diferit în Marea Britanie, concepte noi și cum m-aș putea implica în sensul acesta.”

Planuri de viitor

„Deocamdată mi-aș dori să învăț de la părinții mei, fiindcă experiența lor este vastă, doresc să aprofundez, să dezvolt, dar în același timp mi-aș dori să deschid și ceva al meu, un concept propriu. Lucrez la relația preț-calitate, pentru un produs de nișă. Încă nu am identificat ceea ce mi s-ar potrivi, dar fac prospecțiuni. Sunt prezentă aproape zilnic la birou alături de mama, iar cu tatăl meu merg adeseori la întâlniri, la negocieri. Sigur că la un moment dat, dacă ei consideră că sunt potrivită să preiau, am să pot face asta. Mă gândesc și la ei, că la un moment dat cred că vor dori mai multă liniște, vor avea nevoie de mai mult timp liber, mai puțin stres și aș fi foarte fericită să pot să le ofer eu asta.”

Fire puternică și hotărâtă, tânăra reșițeancă este atrasă de tot ceea ce înseamnă estetic, armonie, culoare, frumos și spune că prețuiește „în general, încrederea pe care un om o are în el însuși, pentru că un suflet bun se vede și se simte.” De asemenea, prețuiește valorile ce i-au fost transmise de acasă, din familie: „încrederea și iubirea pe care am primit-o noi acasă,  ne-a ajutat, pe mine și pe sora mea, în tot ce am făcut ulterior. E greu să măsori în ce fel ne-a ajutat, dar eu am simțit că mi-a dat aripi!”

• Tweet
• Pin It