La 12 ani de când se stabilise în Austria, într-o simbolică zi de 24 ianuarie 2000, Ionel Mircea Popi fonda la Graz, în Landul Staiermark, Asociaţia AUT PRO ROM (Austria pentru România), din dorința de a prezenta o altfel de imagine a României şi a oamenilor ei, fiindcă se săturase de etichete puse nedrept conaționalilor de bună credință care încercau să-și croiască un nou drum în societatea austriacă. În mentalul colectiv erau încă prezente poveștile cu mâncătorii de lebede…
Vorbește cu emoție despre începuturi și spune că a încercat prin orice mijloace să arate că România este o țară frumoasă, cu oameni ambițioși și valoroși, cu obiceiuri și tradiții care merită păstrate și bineînțeles arătate și străinilor, dar și să-i adune cumva pe români. Totul a început cu organizarea unui bal la care au fost invitați artiști de primă mărime din România și unde a fost prezent un număr mare de români cu dor de casă. Sigur că succesul acestei prime inițiative de la Graz a determinat reluarea și apoi, având suficiente motive, organizarea neîntreruptă timp de 22 de ani a altor acțiuni similare.
„Ne bucurăm de această performanță, dar nu doar balurile tradiționale pe care am reușit să le punem la punct de două ori pe an – primăvara și toamna – au fost apreciate de conaționalii noștri. Foarte multe persoane au participat la numeroasele noastre acțiuni culturale, lansări de carte, întâlniri cu poeți și scriitori din România, diferite concerte și spectacole. Pe lângă asta am reușit să coagulăm comunitatea economică și să organizăm întâlniri cu Clubul oamenilor de afaceri România – Austria, prilejuind mai apoi reuniuni între oameni de afaceri din ambele țări. Dacă la începuturi s-au produs mici colaborări, unele dintre ele s-au extins și funcționează și acum. Pe lângă asta, am trecut la o altă etapă: am organizat «Săptămâna românească» la un restaurant local. În fiecare zi s-au servit bucate tradiționale românești cu mare succes la public. Am mai reușit ceva important pentru comunitatea românească din zonă, pe vremea când nu era la modă online-ul: o echipă consulară se deplasa de la Viena la Graz pentru rezolvarea documentelor conaționalilor noștri. Pentru noi, atunci, era mare lucru!”
Familia Popi, Ionel Mircea și soția sa Lia, şi-a transformat căminul în sediu de asociație, muzeu etnografic, bibliotecă, fonotecă, studio de radio, spațiu pentru întâlniri ale membrilor asociației. Se află acolo o colecție însemnată ce cuprinde aproape 2.500 de volume și peste 1.000 de discuri de vinil, numeroase casete audio, video, DVD-uri și CD-uri cu selecțiuni din spectacolele ansamblului de dansuri, dar în mare parte acestea sunt digitalizate. Peste tot costume populare de rară frumusețe (cătrințe, marame, cămăși, brâie, opinci), ștergare, o pălărie cu păun, icoane, ceramică…Un colț de patrie pentru românii care trăiesc și respiră românește, care fac să se vorbească frumos și cu respect despre țara noastră. Când e să vină oaspeți la asociație, ei sunt primiți „în soba mare”, așa cum se spune în Banat camerei în care sunt primiți vizitatorii. Ce îl motivează pe Ionel Mircea Popi să fie un adevărat militant pentru România și românism?
„O dorință internă! Totul a plecat de la felul în care am simțit că doresc să mă revanșez într-un fel față de România. Eu nu pot să uit asta: m-am născut, am crescut, m-am format acolo și am zis că trebuie să «plătesc» cumva această factură. Și cum pot să o plătesc mai bine decât vorbind și prezentând România cu tot ce are ea mai bun, cu lucrurile mai puțin cunoscute dar valoroase?”
Familia Popi a plecat din țară cu puțin înainte de evenimentele din Decembrie 1989, într-un moment de mare supărare. Fusese deposedată abuziv printr-o decizie a regimul comunist, de casă și terenul aferent, ambele situate pe calea Girocului în Timișoara. „Rana aceasta nu am putut-o uita. Apoi, 15 ani m-am judecat cu statul până am primit o sumă derizorie drept despăgubire. Voiam să plecăm în Canada la rude, însă destinul ne-a oprit în Austria, unde am luat totul de la zero bazându-ne doar pe puterea brațelor și forța minții.”
În primii ani au făcut munci necalificate, abia apoi cei doi soți restabilindu-se în specialitățile practicate în România: Ionel Mircea Popi ca respectabil și apreciat economist, iar Lia Popi în calitate de chimistă de top, cu numeroase invenții, dintre care 200 brevetate și introduse în fabricație de firma Bauer, unde a lucrat peste 20 de ani până la pensionare.
Rămân urme de neșters în țara de adopție prin puternica implicare în viața comunității: tatăl și fiica, Cristina Popi, sunt realizatorii voluntari ai emisiunilor în limba română de la Radio Helsinki din Graz, „România, azi!”, difuzată vinerea, de la 14.00 la 15.30 și „Alo, Cristina!” – duminica, de la ora 17.00 la 18.00. Emisiunile cuprind noutăți, informații despre comunitatea românească, interviuri, muzică ușoară și folclor și pot fi ascultate și pe www.helsinki.at
Cea mai mare bucurie a fost realizarea în anul 2003 a primei transmisiuni în direct din Graz, la Radio România Internațional. După aceea colaborarea a devenit o obișnuință. Pentru numeroasele merite, implicare și civism, recunoașterea a venit prin numeroase premii și distincții primite de-a lungul anilor acordate în numele unor autorități și instituții din România dar și din Austria.
După doi ani de restricții pandemice, formația de dansuri a Asociației culturale re-denumită „Dor călător” din Graz și-a reluat activitatea. A fost deja la un prim Festival în Forgaria-Italia, dar urmează Madrid și cu siguranță Festivalul verii din Graz, desfășurat în aer liber și balul Landului Styria.
„Ansamblul de dansuri „Dor călător” este poate cea mai mare realizare a ultimilor ani. Avem în repertoriu cinci suite de dansuri populare din toate zonele țării. Cu acest ansamblu am luat premiul special la Festivalul „Piramida de aur” de la Viena. Apoi turneele din Italia și Germania s-au bucurat de un deosebit succes. Sunt impresionat că vin tineri la dansuri și s-a închegat o adevărată comunitate a iubitorilor de folclor și apreciez că au devenit prieteni între ei indiferent de poziția socială pe care o ocupă. Și apoi, mai e ceva: nu poți face asta decât dacă ai inima deschisă, ești prieten bun și iubitor de oameni ”.
Ionel Mircea Popi mai are un gând de îndeplinit, să creeze o trupă de călușari și de aceea are nevoie de costume populare specifice. Spune că sunt reprezentativi pentru folclorul românesc și crede că vor avea succes! Cu siguranță vor putea reprezenta în continuare România pe scene din toată Austria, dar și în afara granițelor țării de adopție.