Despre Ana Zambori se poate spune că face parte din categoria persoanelor care, într-un anume moment al vieții, a găsit forța pentru a se reinventa, a găsit calea către ceea ce o face fericită: scrisul, apropierea de tânăra generație și voluntariatul.
Pe blogul personal se prezintă simplu: „Sunt Ana născută în Reșița, mama a două fete superbe. Am studiat în Timișoara, la Darmstadt în Germania și în Statele Unite ale Americii. Am început cu matematica, după 10 ani am continuat cu masterul în Statistică financiara la Hochschule Darmstadt, după care au urmat, online, mai multe cursuri de finanțe ale Universității Columbia din New York. Sunt o fire curioasă și am căutat tot timpul sursa potrivită pentru informații”.
De aproape zece ani s-a stabilit în Germania, lucru care s-a întâmplat fiindcă „soțul meu a primit o ofertă de job și am hotărât să îl urmăm. Eu mi-am dorit un loc «perfect» unde să ne creștem copiii și am ales să fie un nou început”. Ce altă provocare mai mare poate fi în viața unui om care fără niciun fel de reținere, hotărăște să o ia de la început? „Pentru mine a însemnat efectiv de la zero, fiindcă nu știam limba și nu aveam niciun loc de muncă. Am început să fac voluntariat la o asociație. Era vorba despre acompanierea copiilor, un fel de partener pentru lectură. Tot comunicând cu ei, am conștientizat frica lor față de învățători, dar și față de matematică și am luat-o ușurel. Pe lână citire, exersam și tabla înmulțirii. Așa am învățat eu limba germană”.
Acumulările reșițencei au fost rapide și s-au produs într-un timp scurt, suficient pentru a ținti foarte sus, adică s-a înscris la masterat. L-a urmat fiindcă avea nevoie de noțiuni în germană din domeniul matematică-statistică. Și odată ieșită din școală s-a reîntors exact acolo unde simțea că îi este locul: „În 2018 am început să predau disciplina «Metode empirice» ca profesor la o universitate din Darmstadt. Mi-a făcut mare plăcere și m-am bucurat de fiecare nouă șansă care îmi dădea posibilitatea să descopăr cât de puternică sunt și că lucrurile simple pot fi schimbate și de oameni mici ca mine”.
Ana Zambori avea deja un background profesional solid din România, despre care notează astfel: „în anul trei de facultate aveam propria firmă, un copil, urmam cursurile la zi și aveam și un job pe deasupra. Am absolvit matematică și statistică, am lucrat consultant pentru o companie de specialitate, am creat și am consolidat o echipă de consultanți, am schimbat job-uri și spre surprinderea mea, la un moment dat, echipa m-a urmat, deși nu eram decât o tinerică. Și cu toate astea am reușit să le câștig încrederea. Îmi amintesc că în 2007, am reușit să fac o statistică a pieței iar rezultatele au indicat niște prognoze despre care șeful meu de atunci mi-a zis că dacă se adeveresc, urmează, în scurt, timp o criză economică de proporții…Ceea ce s-a și întâmplat! Lucram la BCR, făceam asigurări de viață și asigurări de product, iar în paralel jucam la bursă (mă împrietenisem cu asta pe vremea când eram în concediu de creștere a copilului). Astfel am început să investesc activ în Bursa de valori din București, în mai puțin de două luni m-am mutat pe cea din Londra și mai apoi pe cea din New York. Au fost ani frumoși care m-au întărit și motivat să vreau să fiu mai bună și să ies din nou din zona mea de confort, să explorez noi oportunități”.
Când viața îți oferă lămâi, tu fă limonadă
Fraza îi aparține scriitorului Elbert Hubbard și este posibil să o fi întâlnit adesea utilizată pentru a încuraja optimismul și o atitudine pozitivă în fața unei situații dificile. Pentru Ana Zambori, însă, destinul avea să pună deoparte una dintre cele mai mari surprize posibile: un diagnostic grav care a determinat-o să-și reconsidere prioritățile în viață, să tragă adânc aer în piept și să-și reorganizeze munca. Peste perioadele sale de întreruperi de activitate s-au suprapus restricțiile pandemice, astfel că a avut timp suficient pentru a medita și a crea. Așa a ieșit pe piață „Micul economist”, o carte de educație financiară adresată în egală măsură celor mai tineri, din categoria de vârstă 12 – 18 ani, dar poate fi citită și de copiii de 10 ani și bineînțeles de către adulți. Autoarea mărturisește că „nu e o carte tehnică, ci una cu exemple simple, pe înțelesul copiilor. De exemplu, acolo unde le-am explicat prețul pe piață o dată mai mare și altă dată mai mic, am folosit două ilustrații – un măr și un sac de bani, iar alături multe mere și un sac de bani mai mic. Am povestit în carte despre bani și care e istoria lor. La una din întrebări, copiii m-au provocat să fac o solicitare la Banca Națională a României pentru a afla de când România are bancheri. Așa am aflat și eu că de pe vremea lui Carol I”.
Ce mai conține cartea? Informații despre datorii și economii, ce sunt ratele, cum a apărut moneda națională, ce este contul bancar, ce înseamnă activitate bancară internațională, cum se face schimbul valutar, de ce e bine să folosești cardul pentru tranzacții, rolul timpului în investițiile financiare și altele. Pentru ca totul să fie explicat la nivel de cetățeni europeni ce suntem, nu lipsesc informațiile despre structurile Uniunii Europene și felul cum funcționează acestea. „Micul economist” a fost scrisă pornind de la curiozitatea propriilor copii referitoare la viața economică în general și explică pe înțelesul celor mai mici dintre cititori, ce se întâmplă în sistemul economic european și abordează: privatizarea României, criza economică, zona UE, cetățenia, noțiuni de creditare și de economisire.
Cel mai interesant lucru privitor la volumul apărut la o editură din Oradea, este felul în care el a început să călătorească prin România! „Micul economist” a ambiționat-o pe autoare să plece la drum în turneul „Cu cartea în spate” promovându-se singură. Astfel a bătut la ușa mai multor librării în speranța că va întâlni persoane interesate care vor dori să-i primească spre lansare și vânzare cartea. A parcurs în câteva zile traseul București-Cluj reușind astfel interesante interacțiuni cu librari și cititori din mai multe orașe. A fost și în Banatul de baștină, la Timișoara, Reșița, Oțelu-Roșu și spune că „mi se pare incredibil cât de mult știu să aprecieze copiii munca mea și mă bucur să văd că banii de buzunar îi investesc în această carte. Drept urmare „Micul economist” se va extinde în tabere, seminarii și de ce nu, în «Școala altfel».
Între timp trebuie semnalată apariția cărții „The little economist” și în limba engleză. Și cel mai important, pe internet, continuă seminariile online. Citiți și urmăriți sfaturile reșițencei Ana Zambori, care nu recomandă sub nicio formă păstrarea economiilor la saltea fiindcă banii sunt făcuți cu un scop și cel mai sigur, ei trebuie să circule!