POVESTE DE VIAȚĂ… artistică. Despre admirata Europă realizată de Cătălin Bedelici

„Prințesa Europa”, lucrare centrală parte a unei viitoare colecții de picturi reprezentând figuri antice emblematice, a fost expusă recent la Timișoara.

Autorul, autodidact, absorbit de mesajul culorilor și metafore vizuale, pasionat de căutări și magie pe pânză, nu are nicio legătură cu domeniul artistic, studiile sale fiind de sociologie, absolvite la Sibiu. Cătălin Bedelici își exprimă talentul surprinzând de fiecare dată precum a făcut-o în expozițiile pe care le-a avut la Timișoara, la Iași (în foaierul Ateneului), dar și la București.

„Prințesa Europa” este o lucrare de ulei pe pânză pictată cu nuanțe de purpură tiriană și albastru, are 1,20 metri înălțime și 1 metru lățime, care surprinde privitorul datorită profunzimii sale. A fost expusă în urmă cu ceva timp la mall, timișoreanul dorind astfel să omagieze evenimentul Timișoara – Capitală Culturală Europeană.

Legenda spune că „Europa era de o frumusețe copleșitoare, astfel încât a fost răpită de Zeus, iar continentul pe care a fost dusă urma să poarte numele ei. Este un personaj mitic la fel ca celelalte zeități din lumea antică, iar din punctul meu de vedere civilizațiile întotdeauna s-au folosit de imagini pentru a proiecta o anumită perfecțiune existențială care provenea dintr-un impuls subconștient, freudian, dintr-o dorință internă de a fi perfect, zeu sau supraom – așa cum scria filozoful Nietzsche.”, a explicat pictorul Cătălin Bedelici.

La început a fost culoarea

„Eu am început să desenez de copil, preluând cumva din pasiunea tatălui meu pentru artă, în special pentru pictură, desen și fotografie. Tata își cumpărase nenumărate albume de artă (apărute în vremuri comuniste), iar pasiunea mea, când eram mic, era să le răsfoiesc. Admiram fotografiile unor picturi celebre și cred că de acolo a pornit curiozitatea, căutările, nevoia de culoare. Am copilărit la țară, undeva într-o comună de lângă Craiova, și întreaga mea lume magică era alcătuită din culoare: admiram verdele, stelele de pe boltă, îmbinarea cerului cu pământul la orizont. Eu mi-am dorit dintotdeauna să redau emoția aceasta a vizualului.”

Cătălin Bedelici mărturisește că nu i-a fost la îndemână studiul artei la un liceu de specialitate, dar a avut noroc să fie „îndrumat” de către un coleg transferat de la oraș care avea solide cunoștințe și deprinderi artistice. Astfel și-a însușit tot ce s-a putut și i-a fost util pe mai departe: bazele geometriei, ale anatomiei artistice. „Am ajuns la performanța ca în clasa a XI-a să realizez un desen de tip «poză», adică reproducere exactă după model. Am fost fascinat de figura umană în general și de ochi în special. Primul desen care mi-a reușit a fost o reproducere după «Fata cu cercel de perlă» a pictorului Johannes Vermeer. Avea peste un metru lungime și a fost admirată de toți cei care ajungeau să treacă pragul școlii din sat.”

După ceea ce, din punct de vedere cromatic, i-a oferit viața la țară, plasticianul își recunoaște o sensibilitate vizuală aparte: „albastrul pentru mine era cel de deasupra satului, fiind mult teren drept, părea un infinit care se unea cu orizontul. Așa mi se părea, că nu se mai termină albastrul… La fel, mi-au rămas în minte galbenul grânelor sau albul fumului și al ceții.”

Stabilit de mai mulți ani la Timișoara, Cătălin Bedelici este foarte legat de două orașe, Sibiu și Alba Iulia, care i-au fost inspirație și revelație. Admiră locurile istorice și figurile mitologice. A experimentat arta în mai multe forme ale ei: „Am făcut tot ceea ce mi-a trecut prin minte: am modelat lut, am lucrat cu rășină cu gândul că reușesc să obțin flori de primăvară așa cum mi le imaginam în copilărie. Am găsit o tehnică pe care chiar am înregistrat-o la OSIM. Astfel, am realizat din flori de salcâm reale, tratate și colorate, realizate după tehnica mea, părțile laterale ale unei poșete pe care sunt stilizate un păun și un fluture.

De asemenea, la un moment dat am făcut pictură pe haine, am realizat niște chimonouri, am abordat diverse stiluri. Apoi am trecut la pictură suprarealistă, ceva abstract, impresionist și în ultima vreme am mers pe abstract-figurativ, un curent mai nou. Acest trend plastic personal reprezentat de un personaj feminin încoronat s-a născut din fascinația mea pentru Vedele indiene unde am descoperit că a patra formă de manifestare a zeiței Durga -Devi Kushmanda a creat lumea și a eliberat exploziile solare doar prin zâmbetul ei. În ultimul an, din ianuarie până în aprilie, am realizat Europa. Am vrut să fac o prințesă, o zeitate, asta fiindcă mă inspir foarte mult din mitologia budistă. Am continuat în acest mod și ultima mea lucrare se numește «Regina iluminării»”.

Pasionat al culorii, Cătălin Bedelici mărturisește că nu s-a așteptat ca expunerea „Prințesei Europa” la mallul timișorean să se bucure de un asemenea succes: „eu fac din pasiune ceea ce fac și vreau să exprim ceva, nu pot să stau liniștit, nu am cum… Dacă am o imagine care există în mintea mea și mă domină, ea își cere dreptul la existență fizică și atunci pun mâna și pictez.”

Din numeroasele lucrări realizate de-a lungul timpului, autorul mai deține foarte puține dintre ele. Majoritatea se află în colecții particulare, în țară sau în străinătate și câteva au fost donate unor cauze nobile. Ceea ce își dorește pe viitor este să realizeze picturi mari, de anvergură, înfățișând simboluri provenite din mitologia budistă. „Aș vrea să creez un sanctuar, să pun în centru un tablou și în jurul lui, pe o rază circulară, să pun niște mesaje pe care oamenii să le citească și să se regăsească în ele. Să spun că zeitatea din mijloc este o forță protectoare și inspiratoare pentru ei. Dorința mea este de a transforma în Nirvana (starea de fericire absolută) realitatea în care trăim.”   

• Tweet
• Pin It