Cu prilejul lucrărilor efectuate pentru reabilitarea Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeş au fost descoperite două încăperi ale pivniţelor ce au aparţinut celebrului local „Pomul Verde”, unul dintre cele mai cunoscute restaurante din zonă, celebru pentru vechimea lui, dar şi datorită persoanlităţilor care i-au călcat pragul.
Sunt puţini cei care ştiu câte ceva despre trecutul restaurantului „Pomul Verde”. Istoricul caransebeşean col. (r) Liviu Groza este unul dintre aceştia. „Despre istoria acestui local nu s-a scris aproape nimic şi asta din cauză că era o clădire oarecare… Bătrânii însă, îşi amintesc că acolo ar fi fost pe vremuri un han, un han care adăpostea caii de poştă. În ceea ce priveşte anul în care clădirea a fost construită, el nu e precizat nicăieri. În tot cazul, ea a fost ridicată spre sfârşitul anilor 1700, începutul lui 1800…”, povesteşte istoricul.
Educaţie nobilă
La început, localul a servit ca restaurant, la parter, şi ca hotel, la etaj. Restaurantul se întindea de la actuala Sală de jocuri, până la Banca Transilvania, inclusiv. De la Bancă, şi în momentul de faţă există o treaptă care mergea spre Sala de dans a „Pomului Verde”. „Acolo era un glasvand, care culisa şi se intra în actuala Sală de spectacole a Casei de Cultură, care pe atunci aparţinea restaurantului. Pe margine erau scaune, obligatoriu fetele trebuiau să vină cu mamele lor şi, în fiecare sâmbătă, era aşa-numita «coterie», adică dans pentru tineret. La loc de frunte erau valsurile lui Strauss. Băieţii, tinerii, trebuiau să se ducă la mame, să ceară voie să danseze cu fiicele lor. Sărutau mâna doamnelor, luau fetele de mână, dansau, iar după ce terminau dansul sărutau mâna fetelor, se duceau la mame şi le mulţumeau că le-au permis să danseze cu acele domnişoare. Erau nişte forme de educaţie pe o treaptă mult superioară, o educaţie nobilă… Se dansa într-o sală ai cărei pereţi erau căptuşiţi cu oglinzi cu rame aurite şi cu sticlă de Murano. Acestea au dispărut, s-au spart, au fost sparte”, mai spune Liviu Groza.
Localul personalităţilor vremii
„Pomul verde” era socotit cel mai luxos restaurant din Caransebeş. Aici nu putea să intre oricine, iar cei care îi treceau pragul trebuiau să poarte o anumită ţinută. Grupurile de intelectuali aveau mesele rezervate, întregul restaurant era îmbărcat în pluş albastru, de o frumuseţe rară. Mâncarea se servea în farfurii din porţelan de Rosenthal, iar tacâmurile erau din argint. Istoricul spune că localul are o importanţă deosebită datorită celebrităţilor care i-au trecut pragul. „La „Pomul Verde” a servit masa George Enescu. Vreau să evidenţiez faptul că de la Cinematograful «Luna», studenţii Institutului Teologic şi Pedagogic l-au purtat pe braţe până la restaurant. Tot aici a servit masa Berthelot, comandantul Misiunii Franceze în Primul Război Mondial. Aici a mâncat Trupa «Antonescu», de la Bucureşti, în 1914, atunci când au dat trei spectacole… Vă daţi seama ce a însemnat ca un teatru românesc să vină în perioada 1914, când Legile Dualiste înfierau şi căutau să şteargă naţiunea română, iar aici, la Caransebeş, s-au jucat trei piese româneşti, aduse de trupa lui Antonescu… După spectacole, la «Pomul Verde» s-a dat un banchet celebru. Tot pe la „Pomul Verde” au mai trecut Liviu Rebreanu şi Titu Maiorescu. Să nu mai vorbim de Nicolae Iorga… El a fost de trei ori în Caransebeş şi întotdeauna a servit masa la acest restaurant. A ţinut să se fotografieze, în Grădina «Pomului Verde», în 1922, cu Trupa de căluşeri din Obreja, condusă de Mon Boaru. În această fotografie apar Nicolae Iorga, Filaret Musta, dr. Popasu, care a fost primul medic al lui Eminescu la Viena şi care, la cererea unchiului său, Episcopul Popasu, a părăsit acel oraş, cu toate că acolo era cadru didactic la Universitatea de Medicină, şi a venit la Caransebeş, renunţând la toate onorurile, el fiind preşedintele Societăţii «România Jună» o bună perioadă”, povesteşte Liviu Groza. Tot aici au cântat renumiţi interpreţi de muzică lăutărească, precum Maria Tănase, Ioana Radu, Rodica Bujor, Lucreţia Ciobanu, Alexandru Grozuţă, Ion Luican, Emil Gavriş sau Aurelia Fătu Răduţu. „Pomul Verde” rivaliza cu restaurantul „Dacia” din Lugoj.
Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură, spune că încăperile descoperite vor găzdui, după ce vor fi amenajate, şedinţele Cenaclului scriitorilor caransebeşeni. Încăperile, construite din cărămidă, la jumătatea secolului al XIX-lea, sunt într-o stare bună.
Era o onoare să serveşti masa la sau să-ţi odihneşti oboseala în hotelul din Caransebeş. Se consumau produse de calitate, restaurantul fiind echivalentul unui local de categoria întâi, de cinci stele, Liviu Groza, istoric