În ciuda eforturilor depuse de administrația locală din Moldova Nouă, în Clisura Dunării a început un nou episod al poluării cu praf de deşeuri miniere transportate de către vântul puternic din zonă, Coşava.
Deși responsabilitatea de reducere a poluării nu este a Primăriei, edilul-șef Matei Lupu a făcut demersuri pentru stoparea fenomenului, dar autoritățile responsabile dorm sau afișează o nepăsare greu de suportat pentru localnici.
La viteze de peste 45 km/oră, vântul a antrenat praful de pe suprafaţa fostului iaz de decantare a apelor de mine Tăuşani – Boşneag, ce aparține de SC Moldomin SA Moldova Nouă. În momentul de față, iazul arată ca un minideşert şi este un imens depozit neprotejat de deşeuri miniere, cu suprafaţa de circa 150 de hectare, format din particule fine de nisip rezultatate prin decantarea, timp de peste 40 de ani, a apelor industriale provenite de la uzina de preparare a cuprului.
Poluarea nu a fost lichidată. În această perioadă, cele mai afectate de repriza din 28 decembrie au fost: localitatea Moldova Nouă din Romania, precum şi localităţile Vinci, Požeženo şi Veliko Gradište din Serbia. Sunt afectate de fenomen și cursurile naturale de apă, izvoarele, fântânile, terenurile agricole, gospodăriile populaţiei şi locaţiile turistice. „Deşi, aparent, disconfortul generalizat este principalul impact al poluării, în fapt cea mai importantă consecinţă este contaminarea organismelor vii cu particule de zinc şi cupru. Statistici prezentate de municipalitatea din Veliko Gradište (Serbia) arată o creştere semnificativă în ultimii 5 ani a cazurilor de cancer de ficat, rinichi şi colon la locuitorii din Serbia care domiciliază în zona afectată de poluare”, a declarat Doina Mărgineanu, consilier în cadrul ONG-ului GEC Nera.
Demersuri, în zadar
În perioada 2009 – 2011, GEC Nera a încercat să iniţieze demersuri şi proteste către factorii majori din România, direct responsabili de poluare: Guvern, Ministerul Mediului și Ministerul Economiei, care este și patronul SC MOLDOMIN, pe baza unor semnături furnizate de către cetăţenii afectaţi, dar a eşuat de fiecare dată din cauza faptului că cea mai mare parte a cetăţenilor a refuzat să se alăture unui protest organizat.
„În acest context, se pare că pentru autorități problema este simplă, adică dacă populația afectată nu protestează înseamnă că problema nu există sau există doar în campania electorală. Poluarea cu deşeuri miniere din această perioadă este monitorizată de către Grupul Ecologic de Colaborare Nera în cadrul proiectului de interes public Watchdog şi advocacy, destinate stopării activităţilor antropice ilegale în aria Parcul Natural Porţile de Fier, susţinut financiar de către Trustul pentru Societatea Civilă în Europa Centrală şi de Est”, a adăugat Doina Mărgineanu.