Poftim cultură! Dacă mâncare nu e, nimic nu e!

Achiziția de alimente și băuturi non-alcoolice reprezintă 30% din coșul de consum al românilor, față de media de 15% înregistrată în UE. În schimb, românii dau foarte puţini bani pentru recreere, potrivit Consiliului Concurenţei.

Principala diferență între coșul de consum al românilor și cel al consumatorilor din celelalte state din Uniunea Europeană constă în faptul că românii cheltuie cea mai mare parte din veniturile proprii pentru bunurile de bază: achiziția de alimente și băuturi non-alcoolice – 30,2% în coșul de consum al românilor, față de numai 15,4% în cazul mediei europene, se arată într-o analiză publicată de Consiliul Concurenței (CC), potrivit Mediafax.

Bugetul consumatorilor români alocat pentru anumite servicii este mai redus: restaurante și hoteluri – 3,5% în România față de 9,5% în UE, recreere și cultură – 6,6% față de 10%, diverse bunuri și servicii (asigurări, instrumente financiare, protecția socială, îngrijire personală) – 3,1% față de 9,4%.

În 2016, prețurile pentru bunurile de consum și servicii au înregistrat diferențe mari în rândul statelor membre ale UE. Cele mai mari prețuri s-au înregistrat în Danemarca (138,7% din media UE), Irlanda (124,6%) și Suedia (124,1%). Prețurile din România se află la aproximativ 51,6% din media UE, acestea încadrându-se în tiparul regional: 52,9% în Polonia, 59,6% în Ungaria sau 63,4% în Lituania. De altfel, prețuri mai reduse comparativ cu cele din România se regăsesc numai în Bulgaria – 47,9%. La nivelul grupelor de produse, consumatorii români plătesc sub media europeană pentru majoritatea bunurilor de larg consum și serviciilor adresate consumatorilor finali. Cele mai semnificative diferențe se remarcă în cazul serviciilor de educație și sănătate, în rândul anumitor alimente precum legumele, fructele și cartofii, pâinea și cerealele, dar și în cazul utilităților (electritate și gaze).

Faptul că majoritatea prețurilor bunurilor de consum sunt mai reduse în România comparativ cu media europeană este explicat atât de puterea de cumpărare mai redusă a consumatorilor români, dar și de faptul că firmele beneficiază de costuri cu forța de muncă mai mici, consideră Consiliul Concurenței. Care precizează că există însă și cazuri unde consumatorii români plătesc prețuri similare sau chiar mai mari decât omologii europeni: produsele lactate și a ouăle (90,6%), aparatele de uz casnic (90,6%), articolele de îmbrăcăminte (91,6%) și încălțăminte (101,4%).

• Tweet
• Pin It