Plecarea Delphi din Moldova Nouă are un singur dezavantaj!

Închiderea fabricii Delphi la Moldova Nouă, furnizor global în electronică și tehnologii pentru automobile, nu reprezintă o mare pagubă pentru bugetul național al României, ba din contră. Cu toate acestea, cea mai mare durere lăsată în urmă de gigantul american se referă la creșterea ratei șomajului în zona Clisurii Dunării, este de părere primarul comunei Berzasca.

În primăvara lui 2018, spre finele lunii martie, aproximativ 700 de oameni rămâneau fără loc de muncă, americanii de la Delphi Packard nedorind să prezinte oficial motivul plecării din orașul de la malul Dunării. De atunci și până acum, toate oalele s-au spart în capul primarului Adrian Torma care, în lipsa unui consens cu reprezentanții companiei pentru predarea clădirilor și aducerea de noi investitori, a hotărât să solicite anularea contractului cu întreprinzătorul în instanță, contract care îl leagă de mâini nu doar pe edil, ci întreaga comunitate până în 2031.

Șeful administrației publice locale din Berzasca atrage atenția însă că, în afară de crearea locurilor de muncă, americanii nu au adus prea multă plus valoare și asta pentru că aceștia au aplicat regimul de lohn în cadrul activității desfășurate. Or, afacerile în regim de lohn sunt axate pe producerea unor articole folosind mâna de lucru necalificată sau puțin calificată, considerată ieftină pe plan internațional. Totodată, în cazul în care se folosește o materie primă, aceasta este importată, prelucrată, apoi exportată din nou.

În opinia edilului-șef Furdui, lucrurile ar fi stat altfel pentru zonă dacă „Delphi făcea cablaje pentru mașini și ar fi realizat acele cabluri pentru industria auto din cuprul exploatat la Moldova Nouă. Tras în fibre și în fire într-o industrie care prelucra cuprul, îl asambla și venea și era pus în practică la Moldova Nouă, de abia atunci era economie pe zonă bazată pe producție”.

Despre cele câteva avantaje ale prezenței investitorului în zonă, primarul Berzascăi a detaliat: „Au fost doar cotele din impozitul pe salarii care erau foarte mici. Oamenii aveau salarii bunicele, dar plecau de la minimul pe economie. Aceștia lucrau mai multe ore ca să câștige mai mult și erau mulțumiți. Acesta este lohn-ul. Mai erau niște impozite care intrau la bugetul local, impozite care ajutau orașul Moldova Nouă”.

În fața câtorva sute de locuri de muncă, fapt care a „dezghețat” lucrurile la nivel zonal, economic vorbind, totuși, la nivelul economiei românești, situația nu era deloc roz: „Nu era impozit care trebuia să intre la bugetul național datorită faptului că se realizau aceste contracte de audit sau de consultanță. Adică veneau firme din Polonia, pentru care se plăteau foarte mulți bani, și se creșteau cheltuielile, astfel încât impozitul să fie aproape inexistent. Fiind plată intracomunitară, nici măcar TVA-ul nu intra.”, a concluzionat, pentru expressdebanat.ro, șeful administrației publice locale din Berzasca, Petru Nicolae Furdui.

• Tweet
• Pin It