Plămânul artificial, o soluție de disperare! Metoda este folosită în cazul pacienților aflați în stare critică

ECMO (Extracorporeal Membrane Oxygenation) sau plămânul artificial este ultima speranță în cazul bolnavilor de Covid-19, aflați în stare critică. Metoda este costisitoare, iar pacienții sunt monitorizați de o echipă medicală cu pregătire specială.

Procedura nu este folosită doar în infecțiile cu SARS-CoV-2, dar în aceste cazuri rezultatele au fost „dezamăgitoare” spun doctorii. Cu toate acestea, la Spitalul Județean din Timișoara, există două aparate de acest fel și se apelează la ele în momentul în care nu mai există nicio altă soluție pentru pacient. Important este faptul că la ECMO nu pot fi conectați mai mulți bolnavi în același timp, iar procedura este costisitoare.

„Plămânul artificial este impropriu denumit așa. Este un dispozitiv pe care noi îl folosim pentru a ajuta plămânul pacientului. O parte din sângele pacientului trece printr-o membrană externă și se reîntoarce în pacient cu sânge oxigenat perfect. Din păcate este o soluție de disperare. Sunt centre specializate în țările din vest care au câte 20, 30 de pacienți în cazul cărora se apelează la această soluție și de fapt numai asta fac. Am avut și noi mulți pacienți, vreo 20 cel puțin în Timișoara, dar în cazul cărora, din păcate rezultatele au fost dezamăgitoare. Nu avem ce să facem, când vedem că nu mai putem să asigurăm oxigenarea pacientului, când vedem că nu mai avem nicio soluție, apelăm la acest plămân artificial. Este o metodă costisitoare care implică personal calificat. Menționez că nu orice medic și nu orice asistentă poate să aibă grijă de acest dispozitiv. Orice manevră greșită poate să ducă la un sfârșit tragic. Este o soluție de disperare, nu de salvare. Dar apelăm la ea”, a explicat Ciprian Gîndac, medic primar ATI.

Pacientul ATI consumă multă energie atât psihică, cât și fizică. Nu doar medicii sunt implicați în managementul cazului Covid-19, ci este vorba despre o întreagă echipă care lucrează cot, la cot.

„Pe lângă tratamentul medicamentos, pe lângă manevrele specifice care le facem, pacientul este în fiecare zi spălat din cap până în picioare. Este în fiecare zi hrănit. Este în fiecare zi schimbată lenjeria. Sunt lucruri care nu se văd, dar care necesită un consum fizic. Sunt pacienți care sunt intorși, sunt intubați pe burtă, avem nevoie și de cinci persoane ca să putem să îl întoarcem. Avem nevoie de infirmiere, de brancardieri, de kinetoterapeuți”, a mai spus Ciprian Gîndac.

În zona roșie a Spitalului Județean din Timișoara sunt puse la dispoziție 11 paturi de ATI pentru bolnavii de Covid-19.

• Tweet
• Pin It