Pensionar din Timișoara, cu Parkinson și diabet, plânge în fața Ralucăi Turcan! „Când ați venit și când plecați?”

Bunicii României o duc tot mai greu! Unul dintre ei, de loc din Banat, a încercat marți să îi spună Ralucăi Turcan că statul își bate joc de anii lui. Ministrul Muncii și Protecție Sociale l-a pus să aștepte în birou.

Seniorul din Timișoara s-a dus special să discute cu ministrul Muncii despre pensia infimă din care trebuie să trăiască și să își plătească medicamentele. Supărat pe statul român pentru că nu îi acordă respectul cuvenit pentru că și-a plătit taxele la timp, și-a sacrificat sănătatea și a lucrat în condiții grele, pensionarul Ștefan a plecat din capitala Banatului către București. S-a dus către biroul ministrului Turcan, unde i s-a spus că nu poate intra în audiență. Bătrânul nu a renunțat și a așteptat-o pe cea în a cărei pix se află pensia lui. Când penelista i-a ieșit în cale, bătrânul a izbucnit în lacrimi. Încercarea de a-i explica Ralucăi Turcan situația nu a avut o concluzie clară, liberala fiind ocupată și rugându-l să aștepte în biroul ei până se va întoarce. Jurnaliștii de la România TV au surprins dialogul redat mai jos:

„Doamna ministru… am o rugăminte!”

„Da. Ce faceți? Cum vă numiți?”

„(În lacrimi) Ștefan este numele meu. Am venit din Banat. Am vrut să stau în audiență la dumneavoastră și nu se poate.”

„De ce nu se poate? Cine a zis că nu se poate?”

„Domnii de acolo…”

„Nu e adevărat! Cine?”

„Acolo de la birou”

„Fiți atent că sunt aici. Când ați venit și când plecați? Cătălin, te rog frumos, ia-l pe domnul și invită-l la mine în birou. Mă așteptați jumătate de oră să mă întorc de la Guvern, că vorbesc despre o lege care vă interesează?”

„Vă aștept…”

După dialogul cu ministrul Muncii, bătrânul a vorbit în fața jurnaliștilor despre nemulțumirile sale. Pensia lunară îi ajunge doar dacă lunile ar avea două săptămâni, probabil nici atât pentru că suferă de Parkinson și diabet. „Eu cu o pensie de 1095 de lei nu pot să trăiesc. Am lucrat aproape 40 de ani și am avut categorii foarte grele. Am avut și categoria I și a II-a de muncă și am 1095 de lei! Se poate trăi cu banii ăștia? Să nu vă arăt tabletele pe care le iau, că sunt bolnav. Mi-am făcut credincios datoria față de patrie, numai patria nu își face datoria. Am 75 de ani, dar așa de prost ca acum nu am trăit niciodată”, a spus pensionarul.

 

• Tweet
• Pin It