Pe hârtie mai puțini, pe stradă mai mulți. Reflectă sau nu realitatea rezultatele recensământului?

Cifrele recensământului făcut anul trecut în țară arată un județ Timiș cu o populație în scădere față de 2011 și ceva mai îmbătrânită decât acum 10 ani. În plus, puțin peste 20% dintre cei care s-au recenzat au afirmat că au studii superioare. Specialiștii ne explică dacă reflectă sau nu realitatea aceste cifre. 

Cifrele arată că Timișul are 650.533 locuitori, cu 33.007 mai puțini față de 2011. 51,8% sunt femei, iar majoritatea trăiesc la oraș. Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, Timișul se situează pe locul 5 în ierarhia judeţelor.

În privința orașelor – la nivel național sunt 10 mari care au locuitori mai puțini decât în 2011, arată rezultatele recensământului. Doar trei reședințe de județ au înregistrată o populație mai numeroasă: Alba-Iulia, Bistrița și Vaslui.

Cu puțin peste 250.000 de locuitori, față de aproape 320.000 în 2011, Timișoara este devansată de Constanța și Iași.

Timișorenii, tot mai puțini în statistici. Cine aglomerează orașul?

Sociologul Adrian Pășcuță este de părere că numărul mare al celor care vin zilnic în Timișoara din comunele-dormitor dă senzația de aglomerare a orașului.

„Realitatea este exact asta: avem un oraș cu mai puțini locuitori, dar cu tot mai multe mașini. Populația orașului a scăzut, dar în același timp s-a schimbat și stilul de viață. Dacă vă uitați pe pozele de acum 30 de ani veți vedea bulevardele goale, dar tramvaiele pline. Acum este invers – foarte puțini oameni mai folosesc mijloacele de transport în comun, cei mai mulți timișoreni deținând și folosind în mod constant mașini personale. În plus, deși nu locuiesc în oraș, mulți locuitori ai comunelor învecinate vin zilnic în Timișoara la cumpărături, la muncă sau pentru a-și aduce copiii la școală – contribuind în acest fel la senzația de supraaglomerare a orașului. În fapt, pentru a avea o imagine mai clară este important să analizăm evoluția întregii zone – Timișoara plus zona metropolitană -, exact așa cum recomandă și specialiștii Institutului Național de Statistică. Dacă luăm în calcul și populația din zona limitrofă, populația nu a mai scăzut cu 70.000, ci doar cu 20.000 de locuitori.”, a explicat Adrian Pășcuță.

Girocul este localitatea din Timiș care a câștigat cei mai mulți locuitori în ultimii 10 ani (cu 13.882 persoane mai mult decât în 2011). Urmează Dumbrăvița cu o populație rezidentă de 20.014 persoane (cu 12.492 persoane mai mult decât în 2011) și Moșnița Nouă cu o populație rezidentă de 16.424 persoane (cu 10.221 persoane mai mult decât în 2011).

„Dacă considerăm o zonă periurbană extinsă, tip metropolă în jurul Timișoarei care ar putea include localitățile Bucovăț, Chevereșu Mare, Dudeștii Noi, Dumbrăvița, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moșnița Nouă, Peciu Nou, Săcălaz, Șag, Sânandrei, Sânmihaiu Român și Timișoara, valoarea totală a populației a ajuns la 368.813 comparativ cu 388.179 în urmă cu 10 ani. O scădere cu 33.000, practic zona periurbană a crescut dar nu a putut compensa scăderea dramatică a Timișoarei.”, a spus Mihai Ritivoiu.

Unde s-au dus timișorenii care au plecat?

Sociologul spune că, pe de o parte, populația Timișoarei a scăzut și pentru că mortalitatea este mai mare decât natalitatea. „Mulți timișoreni s-au mutat în comunele învecinate; populația periurbană a crescut în ultimii 10 ani cu aproape 50.000 de locuitori, aproape 40.000 de locuitori în plus regăsindu-se în cele 3 mari comune de lângă oraș – Dumbrăvița, Giroc și Moșnița Nouă. Apoi, o parte dintre timișoreni, mai puțini ca în alți ani, a plecat în străinătate, iar o partea plecat în București, Cluj sau în alte zone ale țării.”, a declarat Pășcuță.

Apoi. Românii fac tot mai puțini copii și asta se reflectă în gradul de îmbătrânire al populației. De altfel, datele oficiale arată că vârsta medie a populației Timișului a crescut la 41,6 ani față de 39,7 ani în 2011. Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului este mai mică cu 0,8 ani. În cadrul Regiunii Vest, vârsta medie este de 43,4 ani, poziționându-ne pe locul  întâi.

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Timiș este 113,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mic decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere cu 7,9.

Nivelul studiilor populației în județul cu oraș centru universitar

În privința structurii populației după nivelul de instruire absolvit, 40,5% dintre timișenii recenzați au declarat că au nivel mediu de educație, 37,4% – nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 22,1% – nivel superior. Din punctul de vedere al acestui ultim indicator, Timișul se situează pe locul 9 în ierarhia judeţelor.

„Timișoara este peste media națională, dar mult sub București. De fapt, dinamica din ultimii 10 ani a mărit mult decalajul dintre capitală și restul țării, inclusiv Timișoara, sub toate aspectele – economic, cultural, intelectual. Timișoara rămâne un puternic centru universitar, concurând cu celelalte centre universitare mari din țară – Cluj și Iași, dar dacă ne raportăm la numărul de studenți înregistrați, Timișoara este abia pe locul 4. La nivel european, procentul locuitorilor cu studii superioare este mai mare decât în România. Recuperăm din acest decalaj, dar abandonul școlar și performanțele scăzute înregistrate de categorii largi de elevi ne împiedică să evoluăm mai rapid.”, a afirmat Adrian Pășcuță.

Bara, cea mai mică localitate din județ

În Timiș, Bara și Timișoara au pierdut cei mai mulți locuitori în ultimii 10 ani. Bara este totodată și cea mai mică localitate din județ cu 299 locuitori. În privința orașelor, Ciacova este cel mai mic cu 5.434 locuitori față de 5.346 locuitori în 2011, iar cel mai mare oraș din județ este Sânnicolau Mare cu 10.627 locuitori.

Între cele două recensăminte și-au păstrat dimensiunea 5 localități: Recaș, Brestovăț, Giulvăz, Mănăștur, Topolovățu Mare.

„Au fost și scăpări în organizarea referendumului, dar în general cred că a fost destul de bine realizat. La capitolul scăpări, în Timișoara, aș menționa slaba implicare a edililor și a echipei din primărie. Am înțeles că au fost zone neacoperite de recenzori, dar, în același timp, au fost și situații în care anumite persoane au refuzat recenzarea. Ca o concluzie, chiar dacă au existat mici scăpări, recensământul a surprins bine anumite trenduri existente în societate. Liderii locali și naționali trebuie să țină cont de aceste trenduri și să-și adapteze politicile locale în consecință, altfel efectele negative se vor accentua.”, a concluzionat sociologul consultat.

• Tweet
• Pin It