Partea nevăzută a Timișului. Sărăcia încă îi ține departe pe unii copii de școală

Reducerea abandonului școlar este un obiectiv strategic asumat de autoritățile centrale prin PNRR. Realitatea din teritoriu arată dimensiunea fenomenului și faptul că, din păcate, în România anului 2022, copiii abandonează școala mai cu seamă din cauza sărăciei. În Timiș, aproape o mie de elevi au renunțat la școală, în ultimii 5 ani.

Datele Inspectoratului Școlar Timiș arată că 900 de copii și tineri au renunțat la școală între 2016-2021, cei mai mulți – la trecerea între cicluri, în principal pentru că părinții nu au bani să îi întrețină și îi introduc în câmpul muncii, ne explică inspectorii școlari.

„Deși suntem într-un județ cotat ca fiind un județ bogat, în care piața muncii prezintă o dinamică aparte, există cazuri sociale. Și în Timișoara avem cetățeni care nu au acte de identitate, nu au încă reglementat regimul de proprietate și, inevitabil, copii care din cauza stării de sărăcie nu pot avea un acces corect la educație, direct și deschis la tot ce înseamnă educație și piața muncii.”, admite subprefectul Sorin Ionescu într-un interviu acordat expressdebanat.ro.

Guvernul are, teoretic, măsuri care să îi sprijine pe acești copii: de la mesele calde oferite în școli, până la decontarea navetei sau alt gen de tichete de ajutorare. În teren, lucrurile nu merg însă atât de simplu.

„O să mă refer la transportul școlar. E o problemă care este în atenția noastră, a tuturor. Am monitorizat ce se întâmplă pentru că prețurile au explodat în ultima perioadă, vechile contracte ale transportatorilor riscă să nu mai poată fi acoperite, o serie de rute scoase la licitație de CJT nu au mai fost adjudecate de transportatori fiind considerate nerentabile din punct de vedere economic și atunci am încercat, pe de o parte, să încurajăm autoritățile locale să cumpere ele echipamente sau mijloace de transport. Cel mai recent avem cazul primăriei de la Peciu, acolo a fost o situație, odată cu începerea anului școlar, copiii din satele aparținătoare nu au putut ajunge la școală. Primăria a identificat 30 de mii de euro în buget și copiii din Peciu Nou se deplasează cu un autobuz aproape nou către școală. Pe de altă parte, există și problema tinerilor care pleacă din mediul rural către mediul urban pentru a urma școlile liceale. De foarte multe ori au existat întârzieri în decontarea abonamentelor de transport, lucru care s-a răsfrânt în bugetul transportatorului, dar și în bugetul fiecărei familii, transportatorii alegând ideea de a primi banii de la familii și după aceea de a se deconta.”, a spus Sorin Ionescu.

Cele mai multe cazuri de abandon școlar se regăsesc în zona rurală.

Unele localități au înțeles că își pot achiziționa pe diverse programe mijloace de transport pentru copii. Giroc, Gătaia și Deta au semnat deja contractele pentru achiziția de autobuze electrice ca să pună la dispoziția copiilor transport care să îi ducă dinspre sat înspre școală.

„Masa caldă” ar putea ajunge în toate școlile. În următorii 10 ani

Subprefectul Ionescu amintește, în context, și de programul guvernamental „Masa caldă”, prezent și în câteva școli din Timiș. Încă puține.

„Avem 8 unități de învățământ în Timiș în care programul se implementează, în care, în fiecare zi, la ora prânzului, copiii primesc un prânz constând dintr-o mâncare caldă și un desert. Practic este încă o încercare sau încă o modalitate prin care putem preveni abandonul școlar și îi putem duce pe acești copii la școală. Mi-aș dori ca în perioada următoare numărul lor nu să se dubleze, așa cum ne propunem pentru 2023, ci să ajungem în următorul deceniu ca în toate unitățile de învățământ din județ să avem acest program. Eforturile trebuie să vină pe fiecare direcție și, ca într-o Piramidă a lui Maslow, trebuie să fim foarte atenți la nevoile de bază, iar pe măsură ce le rezolvăm, să trecem și la nevoile legate de carieră și de orientarea lor profesională.

„Mă bucură intenția mediului universitar din Timișoara de a sprijini înființarea unei școli duale în orașul nostru. E nevoie, cu toții simțim lipsa specialiștilor – de la bucătari până la zugravi, iar un astfel de sistem de învățământ susținut de mediul universitar va fi un model de succes.”, a explicat subprefectul.

„Nu știu dacă putem face o ierarhie a motivelor care generează abandonul școlar”

Dincolo de sărăcie, educația părintelui contează mult pentru copiii în risc de abandon școlar.

„Nu știu dacă putem face o ierarhie a motivelor. Cred că mai există și un alt motiv: cum privesc familiile anumite lucruri legate de educația copiilor, mai ales în ultimele două decenii, dar cu siguranță sărăcia este un motiv extrem de important, iar măsurile sociale trebuie să vină întotdeauna însoțite de măsuri în care autoritățile să controleze ce se întâmplă cu acești bani și cu soarta educațională a copiilor. Să fim siguri că acel ajutor ajunge la copil. Trebuie să ne asigurăm că acei bănuți ajung în buzunarul copilului, ci nu în buzunarul unui adult, iar pe de altă parte trebuie să ne asigurăm că acel copil trăiește într-un mediu sigur din punct de vedere emoțional astfel încât familia să îi ofere suportul să meargă mai departe. Fără cei doi factori – emoțional și social e greu să vorbim de modele de succes. (…) Cred că ar trebui să fim mai atenți, prin direcțiile de asistență socială de la nivel județean și local, la ce se întâmplă cu copiii din punct de vedere emoțional.”, a concluzionat Sorin Ionescu.

În Timiș sunt aproape 100 de școli (10 din Timișoara) identificate ca având un grad ridicat de abandon școlar. Acesta ar putea primi o finanțare europeană de până la 200.000 euro, prin PNRR, pentru achiziția de echipamente IT, amenajarea unor spații de lectură sau organizarea de cursuri remediale.

• Tweet
• Pin It