Parcurile naţionale din Caraş-Severin, culcate la pământ cu drujba politică!

Situaţia în parcurile naţionale este complet scăpată de sub control, avertizează Gabriel Păun, preşedintele Agent Green, într-o scrisoare deschisă adresată la începutul săptămânii ministrului Mediului.

„Carpații românești se prezintă într-o stare net inferioară de degradare decât înainte de a deveni parcuri naționale. Practic, actualele planuri de management ale parcurilor naționale sunt de fapt planuri de exploatare și degradare sistematică a ecosistemelor forestiere intacte. În parcurile care nu au planuri de management aprobate este haos total. Se exploatează inclusiv păduri din rezervații naturale din cadrul parcurilor naționale“, subliniază Gabriel Păun în preambulul scrisorii deschise.

Ca argumente, Agent Green aminteşte că exploatările forestiere prevalează protecției și conservarii. „Se exploatează masiv la scară comercială pentru firme mari, în timp ce comunitățile locale nu au suficient lemn nici măcar pentru foc. Se exploatează chiar și în pădurile virgine, cele multiseculare și cele cu structură naturală din interiorul parcurilor naționale. Parcurile naționale din România nu respectă recomandările științifice internaționale (IUCN) nici în zonele centrale de non-intervenție (care sunt prea mici și dispersate) și nici în zonele tampon (unde se exploatează masiv la scară comercială)“, exemplifică preşedintele Agent Green.

Au fost desemnate 13 parcuri naționale de interes național ce ocupă 1,33% din suprafața țării și 3,31% din suprafața împădurită a țării: Călimani, Cheile Bicazului – Hășmaș, Munții Rodnei, Piatra Craiului, Cozia, Buila Vânturarița, Retezat, Defileul Jiului, Domogled – Valea Cernei, Semenic – Cheile Carașului, Nera – Beușnița, Ceahlău și Munții Măcinului.

În toate parcurile naționale există un trend de degradare accelerată a ecosistemelor naturale, tăierea pădurilor virgine și seculare, fragmentarea habitatelor și erodarea solului, relevă Agent Green în scrisoarea deschisă. În mai multe parcuri se execută exploatări forestiere comerciale inclusiv în rezervații. Potrivit lui Gabriel Păun, este inclusiv cazul Parcului Național Semenic – Cheile Carașului, unde conform cu noul plan de management aflat în dezbatere suprafața zonei de protecție strictă și integrală ar urma să scadă cu 5527 ha, față de propunerea avizată în anul 2013 de Consiliul Științific și recomandată de Academia Română-filiala Timișoara.

„Dacă în anul 2013 zona de protecție strictă și integrală însuma 17.299 ha (47,5%), varianta de anul acesta reduce zonele protejate la doar 11.771 ha, adica 32% din suprafața parcului. În realitate, echipa de silvicultori care a elaborat planul de management a urmărit facilitarea lucrărilor de exploatare forestieră în Rezervația Bârzăvița, care în prezent este strict protejată, precum și în rezervațiile Cheile Carașului și Buhui Mărghitaș“, subliniază Gheorghe Păun, cu referire la situaţia din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului.

Funcționari cu interes în exploatarea forestieră

Preşedintele Agent Green semnalează că „planurile de management și zonarea internă au fost realizate prin influența, presiunea și decizia funcționarilor cu interes în exploatarea forestieră din RNP Romsilva (exemplu PN Domogled-Valea Cernei, PN Cheile Nerei-Beușnița) sau prin influența unor proprietari de terenuri private – Fundația Carpathia (exemplu PN Piatra Craiului)“.

Gabriel Păun face trimitere şi la cazurile în care membri ai Consiliilor Științifice ale parcurilor au fost supuși unor „presiuni uriaşe din partea Romsilva pentru a aviza exploatările din rezervații, în caz contrar aceștia urmând să fie puși să plătească milioane pentru pierderile cauzate pentru că nu se realizează tăierea. «Nu există pierdere pentru că nu ar trebui să existe tăieri planificate într-un parc national», explică Silviu Constantin, fostul președinte al Consiliului Științific al Parcului Național Semenic – Cheile Carașului. În cele din urmă, Silviu Constantin și ceilalți membri incomozi ai Consiliului Științific au fost schimbați prin ordin de ministru al mediului în decembrie 2016. În anul 2018 un alt membru a părăsit Consiliului Științific: «Este peste demnitatea mea minimă să girez o astfel de muncă în felul acesta. Profesional vorbind, nu pot să tolerez așa ceva. Și nu sunt singurul membru al consiliului științific jignit de această atitudine», a spus domnul dr. Lucian Pârvulescu“, aminteşte Gabriel Păun.

10 solicitări concrete

Ţinând cont de aspectele prezentate în scrisoarea deschisă, preşedintele Agent Green solicită ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, următoarele:

„Aplicarea scopului și obiectivului principal de non-intervenție în conformitate cu legislația națională, criteriile și recomandările Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN).

Preluarea administrării unitare și eficiente a tuturor parcurilor naționale de către Stat în cadrul ANANP (Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate).

Finanțarea pentru administrarea parcurilor naționale din bugetul de Stat, conform OUG 57/2007, art. 30 (2).

Ajustarea limitelor parcurilor naționale pe criterii științifice pentru cuprinderea pădurilor virgine/multiseculare alăturate sau a ecosistemelor, integral (de exemplu Coșava Mică în Semenic sau Câmpușel în Retezat).

Informatizarea gestiunii și a managementului ariilor protejate prin utilizarea aplicației SINCRON.

Restructurarea Consiliilor Științifice pentru a fi formate exclusiv din cercetători și cadre universitare, independente și cu integritate morală.

Identificarea surselor financiare pentru achiziționarea de către Statul Român a terenurilor private din parcurile naționale acolo unde proprietarii doresc în mod voluntar să își vândă terenurile.

Acordarea compensațiilor pentru proprietarii privați de păduri și pajiști situate în parcuri naționale.

Preluarea în legislația națională a categoriilor IUCN așa cum sunt ele formulate precum și alte recomandări ale organizațiilor internaționale.

Înființarea a 4 noi parcuri naționale: Munții Făgăraș, Munții Ciucaș, Munții Giumalău și Munții Țarcu“.

Evident, în realitate solicitarea Agent Green nu se adresează unui ministru efemer, fără putere şi voinţă de decizie, ci clasei politice care deţine puterea executivă şi legislativă. Putere care se pare că a ajuns în mâna unui singur om: Liviu Dragnea.

• Tweet
• Pin It