De parcă nu le-ar fi fost de ajuns lupii, râşii, câinii ciobăneşti şi braconierii, caprele negre din ţara noastră au încă un duşman: Guvernul Grindeanu! Protejate de lege rămân doar cele care scapă de vânători!
În aceste zile trebuie să apară în Monitorul Oficial un act normativ care stabileşte cotele de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic la care se permite vânătoarea, pentru perioada 15 mai 2017 – 14 mai 2018.
Propunerea ministrului Apelor şi Pădurilor, Adriana Petcu, privind cotele de recoltă se regăseşte pe site-ul ministerului şi are în vedere, potrivit anexei referitoare la cervide, aprobarea împuşcării a 11 capre negre în judeţul Caraş-Severin.
Munţii Ţarcu, ţinta perfectă!
Documentul nominalizează trei fonduri cinegetice, având doi gestionari, unde ar urma să aibă loc vânătorile de capre negre. Cea mai mare recoltă, respectiv 6 capre negre, dintre care patru „masculi“– după cum sunt numiţi de ministru ţapii! – şi două „femele, tineret“, revine partidelor de vânătoare organizate pe Fondul Cinegetic nr. 20 Higeg, gestionat de Direcţia Dilvică Caraş-Severin.
Potrivit Gărzii Forestiere Timişoara, F.G. nr. 20 Higeg este mărginit: la nord, de râul Timiş – culmea Grotului – culmea Fulgului – stâna Floreşti – culmea Vălişorean- Vf. Ţarcu; la est, de Vf. Ţarcu – culmea Nedea – gol munte Mânioasa – Tătaru – Vf. Tocilă; la sud, de Râul Higec – culmea Ostreş – culmea Drăguţului; la vest, de calea ferată Teregova – Armeniş.
Celelalte capre negre ar urma să fie vânate 3 în Fondul Cinegetic nr. 15 Poiana Mărului, gestionar tot Direcţia Silvică Caraş-Severin, şi două în Fondul Cinegetic nr. 17 Băuţar-Bucova, gestionat de Asociaţia Clubul de Vânătoare Iezerul Bucovii.
Cu dedicaţie pentru vânătorul din închisoare?
„Iezerul Bucovii“ nu este o asociaţie oarecare. Din anul 2011 până în 2021, gestionarea Fondului Cinegetic Băuţar-Bucova a fost cedată de Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara, Asociaţiei Club de Vânătoare Iezerul Bucovii, al cărui preşedinte era Ionesie Ghiorghioni, la acea vreme şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, dar şi preşedinte al AJVPS Caraş-Severin. În februarie 2016, Ghiorghioni a fost condamnat definitiv la patru ani şi şase luni de închisoare pentru fapte de corupţie. De asemenea, a fost condamnat la trei ani şi patru luni de închisoare pentru folosirea influenței și alte acte de corupție cu privire la fapte din timpul turului doi de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2014, în acelaşi dosar în care şi Sorin Frunzăverde a fost condamnat la închisoare, dar cu suspendarea executării pedepsei.
Politica dezechilibrelor ecologice
Capra neagră, considerată „cel mai bătrân mamifer“ existent în ţara noastră, supravieţuind din Cuaternar (perioada „Marii Glaciaţiuni“), este declarată specie ocrotită şi protejată prin lege. Dar nu mereu şi nu oricând! S-au creat tertipuri legislative prin care specia este ocrotită şi protejată, cu excepţia cazurilor când nu este! Vânarea caprei negre în România se poate face, după cum susţin specialişti în domeniu, în perioadele 15 octombrie – 15 decembrie pentru trofeu şi 1 septembrie – 15 decembrie pentru selecţie. Numărul de exemplare aprobat spre vânare urmăreşte, teoretic, conservarea biodiversităţii faunei cinegetice şi păstrarea echilibrului ecologic. În ce fel produc un dezechilibru ecologic caprele negre condamnate la moarte prin împuşcare? Numai ministrul Pădurilor ştie!
Sursă foto: alpinet.org