Orașul premierelor naționale în transplant are doar scheletul unui Institut Oncologic. Bolnavii aleg Cluj sau București pentru proceduri

spitalul municipal torontalului
explo 1000x200

Semnal de alarmă tras de un renumit medic timișorean! În absența unui Institut Oncologic la Timișoara, numărul transplanturilor scade de la an la an. Bolnavii oncologici aleg alte orașe ale țării în care sunt astfel de spitale, deși sunt nevoiți să se conformeze unei liste de așteptare. 

Timișoara are doar pe hârtie un Institut Oncologic. Îl promit, efectiv, toți oamenii politici care ocupă vremelnic funcții la Centru, miniștri ai Sănătății, fie premieri. Efectele absenței unui spital propice pentru pacienții oncologici se resimt din ce în ce mai puternic, avertizează medicul Smaranda Arghirescu, șeful Secției Pediatrie II de la Spitalul de Copii „Louis Țurcanu”.

CITEȘTE ȘI: 21 de ani de la primul transplant de măduvă realizat în România, la Timișoara. Micul pacient le-a arătat doctorilor semnul victoriei

„Numărul de transplanturi efectuate este din ce în ce mai mic, la Timișoara, pentru că lipsa unui Institut Oncologic în zonă îi face pe pacienții adulți care au forme de leucemie, spre exemplu, sau limfoane, să se trateze în alte centre. În principal Cluj și București. Hotărârea de a face transplant poți să o iei abia după ce vezi cum răspunde pacientul la tratament și ce se întâmplă cu el și atunci, dacă tot ai făcut tratamentul la București, ți se recomandă centrul din București și rămâi acolo. Nu e vorba de rea voința colegilor de la adulți, ci condițiile în care este Clinica de Hematologie sunt precare. Este o clădire veche, cu saloane cu 6-10 paturi, care nu au toaletă proprie. Pacienții aceștia trebuie izolați, în saloane singuri cu baie proprie ș.a.”, a declarat medicul Smaranda Arghirescu.

smaranda

Bolnavii din vestul țării sunt dispuși, astfel, să ocupe un loc pe listele de așteptare întocmite la Cluj sau București.

„Este puțin absurd, numai că lucrurile acestea nu depind de noi sau de Timișoara, depind de fiecare medic, cel care are pacientul în tratament ar trebui să îi spună omului respectiv: lista de așteptare la București este de 4 luni, la Timișoara poate să fie efectuat transplantul în două săptămâni. Pentru că de cele mai multe ori, donatorul, sursa de celule, este identificată și trebuie doar procedura pusă la punct. Cu cât lista este mai lungă în timp, pacienții pot avea recăderi de boală, recidive, pentru că transplantul se face doar în formele de boală agresive. Cei care răspund bine la tratament și sunt forme cu risc mediu sau standard nu au indicația de transplant decât dacă recidivează. Pe când formele agresive, de risc înalt, au transplant imediat după încheierea chimioterapiei.”, a mai explicat Smaranda Arghirescu.

Fantoma de la intrarea în Timișoara

La nivel declarativ, autoritățile centrale au invocat, de-a lungul timpului, prioritatea amenajării Institutului Oncologic de la Timișoara pe scheletul imobilului ridicat în anii 90 pe Calea Torontalului, imobil care ar fi trebuit să fie noul spital municipal al orașului.

În fapt, nu s-a întâmplat nimic concret cu acea clădire care a fost abandonată încă din 1998. Aceasta a fost transferată DSP Timiș în 2012, apoi au intervenit așa-zise blocaje birocratice.

CITEȘTE ȘI: Timișoara, singurul centru universitar din țară fără un institut oncologic. Apelul lui Alfred Simonis

„Momentan ne aflăm în faza de recepție a ultimei etape a studiului de fezabilitate, urmând procedura de proiectare și execuție.”, au transmis, de această dată, reprezentanții DSP Timiș.

Județul Timiș ocupă primele locuri în țară la numărul bolnavilor de cancer. În jur de 15.000 de pacienți se află în evidența medicilor oncologi.

CITEȘTE ȘI: Medicul Dorel Săndesc, după întâlnirea cu Orban: „De ani de zile vânez Fete Morgana prin deșertul sistemului sanitar românesc”

banner 970 x 250