Legături periculoase în dosarul CET

Declanşarea procedurii de insolvenţă a vechii societăţi de termoficare a Consiliului Local Reşiţa a dat naştere mai multor dosare care se află pe rolul instanţelor, unele dintre ele fiind chiar soluţionate, dar cu cântec. În urma unui astfel de proces, un avocat a încasat ca onorariu 6,2 miliarde de lei vechi, sumă cu care judecătorul a fost de acord, deşi sentinţa s-a pronunţat la al doilea termen de judecată. Banii ar trebui suportaţi din bugetul local.

Manageriată ca multe alte societăţi ale municipalităţii, SC CET Energoterm SA a intrat în procedura insolvenţei. Deşi este vorba despre o societate falimentară, în joc sunt o mulţime de bani, deci, şi interese pe măsură. Inevitabil, CET-ul a ajuns pe mâna unui lichidator judiciar, Ioan Tudor, care, prin două societăţi, SCP Tudor şi Asociaţii SPRL Bucureşti şi SCP IT Management Advizirs SPRL Timişoara, a început să ceară în instanţă recuperarea unor importante sume de bani de la datornicii faţă de CET. În primul rând, de la Consiliul Local Reşiţa, care, culmea, este şi unicul acţionar al CET-ului. Aşa au ajuns pe masa judecătorilor dosarele Nr. 2886/115/2011, 3710/115/2011 sau 2183/115/2010.
Avocat de miliarde
În ecuaţia cu bani mulţi a intrat şi avocatul Sebastian Robert Caradji, care, întâmplător sau nu, e prezent în mai toate cauzele importante ale lichidatorului. Şi invers. Apărător al unor unităţi bancare în cauze care au ca obiect procedura insolvenţei, Caradji are grijă mai de fiecare dată ca lichidator să fie numit IT Management Advizirs SPRL Timişoara. Revenind la CET, aceasta, prin lichidatorul judiciar, a solicitat Tribunalului Caraş-Severin emiterea unei ordonanţe de plată pentru un debit de 11.514.582,15 lei, cea mai mare parte reprezentând energie termică furnizată centrelor bugetare, mai exact, liceelor şi grădiniţelor din Reşiţa. Între CET şi unităţile de învăţământ au fost încheiate contracte de furnizare a energiei termice, dar cum acestea din urmă sunt în administrarea publică locală, acţiunea în instanţă a vizat Municipiul Reşiţa.
La solicitarea consilierului juridic al Primăriei, în cauză au fost introduse şi centrele bugetare, dar fără prea mare folos. În consecinţă, la 29 noiembrie 2011, judecătorul Nicuşor Maldea, de la Tribunalul Caraş-Severin, a admis cererea CET-ului şi a obligat Municipiul Reşiţa la plata sumei de 11.514.582,15 lei, în termen de zece zile de la data comunicării ordonanţei. Mai mult decât atât, acelaşi judecător a obligat municipalitatea să suporte şi cheltuielile de judecată, acestea însemnând nu mai puţin de 6,2 miliarde de lei vechi. Această sumă reprezintă de fapt onorariul avocatului Sebastian Robert Caradji, care, la data de 12 octombrie 2011, a emis o factură de 500.000 de lei, plus 120.000 de lei reprezentând TVA.
Onorariu chiar mic
În timp ce consilierii locali au luat foc văzând cât costă bugetul local plata avocatului, acesta spune că a primit chiar puţin. “Da, suma este reală, este purtătoate de TVA şi de impozite, iar valoarea litigiului este foarte, foarte mare. Onorariul nu este nici măcar trei la sută din valoarea sumei recuperate. Pot să vă spun că au fost oferte şi mai mari de onorariu. La Tribunalul Caraş-Severin nu au mai fost onorarii aşa de mari pentru că nu au fost nici asemenea sume de recuperat. Deocamdată nu am încasat în totalitate onorariul. Primăria Reşiţa nu trebuia să lase să se strângă asemenea sume”, a declarat avocatul Caradji.

În afară de onorariul foarte mare încasat de avocat nimic nu pare a fi în neregulă. Totuşi, angajamentul lui Caradji pentru această cauză trebuia avizat şi de lichidatorul judiciar. Conform legii insolvenţei, lichidatorul are obligaţia să supună aprogării Adunării Generale a creditorilor angajarea unui avocat şi, mai ales, onorariul acestuia, care trebuie plătit din contul de lichidare. Cum cauza a fost finalizată după numai două termene de judecată, e clar că nici măcar nu se impunea angajarea unui apărător, atâta vreme cât aceste societăţi au consilieri juridici. Cu alte cuvinte, nici creditorii CET, nici municipalitatea, nu ar fi avut vreun interes să plătească un avocat, şi cu atât mai puţin, cu 6,2 miliarde de lei vechi. Nu trebuie omis nici faptul că, judecătorul poate cenzura astfel de pretenţii din partea avocaţilor.

„Am constatat că, din cauza unor tertipuri, poate, se alocă tot felul de bani din partea unor firme care se judecă cu administrația locală și, probabil, subiectul poate fi extins și la alte administrații și, atunci, am făcut un control. Eu săptămânal solicit ca toate cauzele să îmi fie prezentate. Practic, am constatat că nu s-a admis un alt termen pentru a ne pune un apărător într-o relație, dacă vreți, juridică, în legătură cu un operator, condus de un administrator judiciar. Același care s-a ocupat și de Drumurile Județene”, Mihai Stepanescu, primarul municipiului Reşiţa.

• Tweet
• Pin It