Bankwatch România şi Alianţa Energy Justice România, formată din peste 40 de ONG-uri şi grupuri de acţiune informale, sunt semnatarele scrisorii deschise adresate Guvernului!
Organizaţiile pentru protecţia mediului consideră că modificările Planului de Management pentru Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa solicitate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi Administraţia Parcului, care constau în reducerea semnificativă a zonei protejate de la 55% la 40%, sunt abuzive, solicitând, în acest context, intervenţia Guvernului pentru analizarea situaţiei.
Potrivit unei scrisori deschise adresată premierului Dacian Cioloş, ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, ministrului Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, respectiv rectorului Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara, Cosmin Popescu, „în cazul în care Planul de Management va fi adoptat cu protecţie redusă sub 55%, fără o nouă procedură SEA, va fi atacat în instanţele judecătoreşti şi va fi sesizată Comisia Europeană”.
„Considerăm că modificările solicitate de Romsilva şi Administraţia Parcului, care constau în reducerea semnificativă a zonei protejate de la 55% la 40%, sunt abuzive. Conform art. 26, din HG 1076/2004 privind SEA ‘Titularul planului sau programului are obligaţia de a supune procedurii de adoptare planul sau programul, precum şi orice modificare a acestuia, după caz, numai în forma avizată de autoritatea competentă pentru protecţia mediului’. Având în vedere că Planul propus iniţial supus procedurii SEA, elaborat de către USAMVB cu protecţie de 55%, va suferi modificări, este obligatorie o nouă parcurgere a evaluării strategice de mediu, conform HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, art. 26 citat mai sus”, se notează în scrisoarea deschisă.
Semnatarii documentului sunt de părere că modificările propuse de Romsilva pot pune în pericol grav cele peste 50 de specii protejate prin Directiva 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice, precum şi o serie de specii de mamifere, declarate specii în pericol pe lista CITES şi protejate prin Directiva Habitate (92/43/EEC) şi 462/2001, deoarece situl Natura 2000 Cheile Nerei-Beuşniţa se suprapune cu Parcul, iar zonarea afectează sistemul de protecţie al speciilor protejate.
„În acest context, solicităm următoarele: intervenţia Corpului de Control al Cancelariei pentru a ancheta procedura de evaluare realizată de Direcţia Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru propunerea de Plan elaborat de USAMVB; în cazul reducerii zonei protejate sub 55% în varianta finală a Planului de Management, solicităm supunerea acestuia unei noi proceduri SEA; descrierea tranziţiei către 75% zonă protejată, conform recomandărilor organizaţiei The International Union for Conservation of Nature (IUCN) pentru Planurile de Management ale tuturor celor 13 Parcuri Naţionale din România. În cazul în care Planul de Management va fi adoptat cu protecţie redusă sub 55%, fără o nouă procedură SEA, îl vom ataca în instanţele judecătoreşti şi vom sesiza Comisia Europeană”, atenţionează sursa citată.
România adăposteşte cele mai valoroase ecosisteme din Europa pe nu mai puţin de 1,6 milioane de hectare (rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale, parcuri naţionale, parcuri naturale, monumente ale naturii), la care se adaugă Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, cu cele 580.000 de hectare.
Conform datelor oficiale, Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa adună la porţile sale o medie de 18.000 de turişti pe an, dintre care 20% sunt veniţi de peste hotare. Parcul Naţional este arie protejată administrată în special pentru protejarea ecosistemelor şi recreere. Începând cu anul 1943, s-a început protecţia pădurii din Valea Beuşniţa şi Nera, obiectivul peisagistic principal fiind cascadele Beuşniţa. În anul 1973 s-a instituit regimul de protecţie asupra versanţilor împăduriţi ai dealului Rol, iar în 1982 au fost create alte trei zone protejate în care nu se întreprind lucrări silvice.
După Revoluţie, în anul 1990, pentru prima dată se configurează Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, urmând ca, abia în anul 2004, să se întemeieze şi Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa. Administraţia Parcului s-a format în baza unei Ordonanţe de Urgenţă emisă în anul 2000, cu referire la regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa se întinde pe aproape 37.000 de hectare şi formează, astfel, meleagurile Banatului Montan. Pădurile, apele, câmpiile şi dealurile zonei sunt situate în sud-vestul României, în judeţul Caraş-Severin. Străbătând Parcul, râul Nera sapă în calcare jurasice cele mai lungi chei din România, care se întind pe aproape 23 de kilometri. Printre obiectivele de rezonanţă ce merită admirate se află: Râul Nera (cu o lungime de 131 km), lacurile naturale Lacul Dracului şi Ochiul Beiului, respectiv mânăstirea Călugăra sau Cascada Bigăr.
Fondurile alocate anual din bugetul Romsilva, conform contractului de administrare, sunt de aproximativ 600.000 de lei.