Întâi, o poveste. Poveste, dar adevărată. Morala o trageţi dumneavoastră. Prin spitalele din România foşgăie iar dezordinea. Sub diferite forme. Nu mai sunt medicamente. Bolnavii sunt trimişi să-şi cumpere medicamentele şi materialele sanitare necesare. Să fii la terapie intensivă cu tuburile în nas şi să fii trimis după vată şi oxigen la farmacie nu se face, domnule, aşa ceva nu există nici în ţările bananiere. Acolo cel puţin mai ai şi câte o banană gratis, pe craca de lângă tine. Apoi, mizeria. Veceuri insalubre, ţevi ruginite şi găurite, başca gândacii, atacând bolnavii. Vă imaginaţi în ce hal am ajuns? Nici nu-i de mirare că oamenii au ieşit în stradă şi tot ies pe toate coclaurile. L-am văzut pe noul ministru. La suprafaţă mi s-a părut om normal. Dar când tragi sertarul, buiesc gândacii. Managerii de spital se apără, spunând că au făcut dezinsecţia la începutul anului, dar gândacii sunt mai rezistenţi ca PSD-ul. Nu se lasă duşi şi pace. Mă gândesc eu că dezinsecţia asta trebuie începută chiar cu dumnealor, să vedem la ce prafuri nu rezistă, dacă educaţie nu li se mai poate face. În curând, se pare, toate spitalele se vor numi ale groazei, dacă nici cel judeţean din Constanţa nu a scăpat de această denumire. Morala, chiar dacă este încuiată în dulap, poate fi găsită şi decriptată. Succes. A doua poveste este desprinsă dintr-un film poliţist, fără poliţişti. Un autocar venea de la Varşovia şi mergea undeva în Bulgaria. Să vezi tărăşenie. Pe traseu, un călător polonez a scos un cuţit şi s-a repezit la şoferul autobuzului. L-a făcut harcea-parcea, apoi s-a luat şi de ceilalţi doi şoferi profesionişti ai aceluiaşi autobuz. I-a tăiat şi pe ei şi a zbughit-o pe uşă. Eu ştiu că şoferii sunt oameni zdraveni, puternici, de aceea mă întreb ce făceau cei doi atacaţi. Dormeau? De ce nu s-au apărat? Cum de n-au putut opune rezistenţă? Să credem că şoferii polonezi erau plăpânzi? Nişte nevolnici? Dracu ştie. După ce a fugit, criminalul s-a sinucis. Adică, s-a atacat pe sine însuşi şi şi-a provocat o rană mortală. Nu ştiu ce morală s-ar putea trage de aici. Ultima poveste îl are în centrul său pe Călin Popescu Tăriceanu. Cel demisionat din PNL şi care a avut curajul să-l înfrunte pe Crin Antonescu. Acum, uns preşedinte al Senatului, funcţie părăsită de Antonescu. Susţinut de PSD şi UDMR, a ieşit pe primul loc şi a obţinut scaunul. Cum s-ar zice, s-a refăcut USL-ul. Morala este după cireş.