O călătorie pe Semmeringul bănățean, oferta CFR de 1 Mai

În cea mai veche gară din România, gara de la Oravița, oprește singurul tren care circulă până la Anina.

Linia a împlinit 160 de ani, este funcțională încă din 1863, fiind considerată o bijuterie de artă inginerească. Este vorba despre bine-cunoscutul Semering bănățean, care se întinde pe 34 de kilometri, are 14 tuneluri și 10 viaducte.

Traseul atrage deopotrivă turiști din țară și din străinătate. Iar astăzi, în zi liberă, (și nu numai) sunteți invitați să descoperiți spectaculozitatea unui traseu parcurs cu trenul istoric, pe prima cale ferată montană de pe teritoriul României, aflată în Banatul de Munte. Linia nu a fost niciodată electrificată. Trenul care circulă pe această rută este format dintr-o locomotiva diesel-electrică românească, construită special pentru linia Oraviţa-Anina şi două sau trei vagoane de clasa a-II-a, necompartimentate, cu bănci din lemn, construite în anul 1914. La mijlocul vagonului se află un sistem de încălzire cu sobă alimentată cu lemne.

Din gara Oravița, plecarea (conform Mersului Trenurilor CFR) este programată la ora 11,15 cu sosirea la Anina, la ora 13,18. Trenul se pune în mișcare din Anina la 14,40 și sosește la Oravița la ora 16,42. Costul unei călătorii este de 31 de lei.

Pe parcursul traseului, trenul care are o viteză maximă de deplasare de 17 km/oră, oprește în 5 stații: Brădișorul de Jos, Dobrei, Lişava, Ciudanoviţa și Gârlişte.

„Construcția acestei linii a fost un rezultat al exploatărilor miniere din ținutul Banatului de Sud. Exploatarea cărbunelui a creat necesitatea transportului acestuia către Dunăre, unde urma a fi încărcat în vapoare, iar de acolo, în Imperiul Austro-Ungar”, se arată pe site-ul oravita-anina.eu.

Inaugurată la 15 decembrie 1863, linia ferată montană reprezintă o realizare tehnică deosebită, făcând parte din „Drumul cărbunelui” Anina-Oravița-Baziaș. Dacă la început a fost folosită pentru transportul minereului, șase ani mai târziu, s-a introdus și transportul de călători în această parte a Banatului de Munte.

De ce i se spune „Semmeringul bănățean”? Pentru că se aseamănă prin numeroasele sale particularități cu faimoasa cale ferată „Semmering” din Austria, construită intre anii 1845-1854.

Calea ferată montană este o lucrare inginerească unică în România. Traseul pornește de la Oravița (oraș situat la o altitudine medie de 220 m) și parcurge un traseu sinuos către nord-vestul Munților Banatului, cu o diferență de nivel de 338 m, până la Anina (558 m).

Totul este realizat din piatră cioplită pe o distanță de peste 21 de km de tăieri în stâncă. Cel mai înalt viaduct al căii ferate montane românești, viaductul Jitin, are 37 m. Cel mai lung tunel, cel de la Gârliște, măsoară 660 m.

Această porțiune de 27 de kilometri, face parte din situl „Calea ferată Baziaș-Oravița-Anina”, fiind clasată ca monument istoric. Cât despre gara din Oravița, trebuie reținut că a fost inaugurată în 20 august 1854 și este cea mai veche gară din România. Peronul ei este mai sus decât nivelul străzii, iar în trecut exista un ascensor care permitea accesul pasagerilor și a bagajelor acestora.

În numeroase însemnări găsite pe internet, calea ferată montană Oravița-Anina, apare între cele câteva mocănițe care mai există în România și bucură turiștii curioși. Am dorit să corectăm această confuzie! Mocănițele sunt trenuri care circulă pe ecartament îngust, de 760 de mm, pe când linia de cale ferată Oravița-Anina are un ecartament de dimensiuni normale. În 1869, de la Oravița se putea călători la Budapesta, iar călătoria dura 26 ore. Pe când de la Oravița, la Viena, se făceau 36 ore. Traseul era cunoscut sub denumirea de „lunga linie orientală”.

În țară, cele mai cunoscute mocănițe active pe tot parcursul anului, sunt: în Maramureș, pe Valea Vaserului, pe Valea Hârtibaciului, în zona Agnita-Sibiu, Huțulca-Moldovița, Sovata – Câmpu Cetății, pe Valea Arieșului-mocănița Apusenilor, pe traseul Câmpeni – Abrud. Alte două, mocănița de la Covasna – Comandău și cea de la Brad – Crișcior, nu mai circulă.

sursa foto: Banatul Montan/Georgian Popovici

• Tweet
• Pin It