Nu se ştie niciodată!

Iar vine portocaliul peste noi, se plângeau doi domni care au fost şi la referendum şi la alegeri, votând ca tot poporul. Disperat, am umflat frânghia de rufe a nevesti-mi, am uns-o bine cu săpun şi am alergat la o fabrică de mobilă, să comand un scăunel. De jur-împrejur numai de portocaliu auzeam, de vedeam albastru ca seninul şi-n cap îmi ciripeau păsărele mii. Fabrica de mobilă nu vindea însă decât fotolii, pe care nu le cumpăra nimeni, motiv pentru care m-au programat pentru 31 martie 2013. Să creadă ei că am să accept portocaliul până atunci, aşa că am anulat comanda şi am scurtat picioarele unui scaun din bucătărie, foarte mândru de mine, de cât am fost de isteţ şi perspicac. Înnod frânghia, potrivesc laţul să nu mă strângă prea tare, mă urc pe scăunel şi când să scap definitiv de portocaliu, o aud pe nevastă-mea trăncănind cu o vecină: Ai auzit, dragă, Elena Udrea şi-a tras iar ţoale portocalii pe ea. Ei bine, cum s-a îmbrăcat în portocaliu, cum au şi anunţat cod portocaliu de viscole şi ninsori. Asta-i piază rea.! Să-mi stea inima-n loc. Cum era eu să dau colţul degeaba! Asta înseamnă să nu verifici informaţia din trei surse. Adevărul e că m-am speriat zdravăn şi nu mi-a mai ars de verificat. De cod portocaliu de viscol şi ninsori mai scapi, vorba unui prieten, ştab la PNL: Poa ′ să ningă, poa′ să plouă, /Avem guvernare nouă/, pe când de PDL-ul portocaliu, dacă revine la putere, nu te mai scapă nici sfârşitul lumii. Mă reped la nevastă-mea să-i mulţumesc pentru că m-a salvat de la moarte, dar ea îmi dă în cap cu scaunul făcut scăunel, că i-am distrus scaunul, zestre de la soacră-mea. Mă refugiez strategic la televizor şi o scuz generos. Nu le are cu politica! La teve, tocmai se anunţă că noul guvern e ca un pepene copt. Are 24 de miniştri cu şi fără portofolii. E bine. Fiecare cu porţioara lui. Nu contează. Tot n-o să facă mare brânză. Ministrul de la Ascuţitori depinde de ministrul de Mine pentru mine, de ministrul de la Lemnişoare şi de ministrul de la Lipici, or, unii dintre ei nu-şi prea fac datoria şi trebuie remaniaţi. Aşa va fi şi cu alte ministere, care depind de alte ministere, miniştri leneşi fiind şi ei remaniaţi, cu toate procedurile remanierilor îndeplinite, conform legii, dacă Curtea Constituţională şi UE vor fi de acord. Toată tărăşenia asta are şi un avantaj. Fiecare membru USL va avea ocazia să ajungă şi el ministru, doar să aibă puţină răbdare. Ţiganii bat şi ei la poartă, dar sunt mai modeşti. Partida ţigănească vrea un mega-minister, ceea ce mi se pare corect, chiar dacă regele Cioabă se mulţumeşte numai cu o Agenţie, dar cu bugetul ministerului. Ajuns în acest punct, repar scaunul făcut scăunel, adun frânghia şi le pun la păstrare. Nu se ştie niciodată!

Comments

  1. SUNTomulDErandSImieIMIpasa says:

    of,credeam ca scap..trebuie sa-mi aman satisfactia asta…pana cand?…nu stiu…sper curand…

    1. cristina says:

      Bănuiesc că ăsta e umorul tău în zilele de post…

/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/