Noua Lege a Educației, văzută din Banat! Argumente pro și contra

Ce aduce nou, ce aduce bun, ce înlocuiește și cum ajută noua Lege propusă de ministrul Educației? Sunt câteva întrebări la care am căutat răspunsuri din partea unei persoane avizate: cadru didactic implicat, dedicat, aproape de elevi și validat de comunitatea din Banat.

Profesor de matematică la Colegiul Național „Traian Lalescu” din Reșița, Ovidiu Bădescu a urmat un doctorat în Dezvoltarea gândirii critice. Actualmente este conferențiar universitar asociat la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Psihologie și Științele Educației. A participat recent, la Târgoviște, la o întrunire națională a cadrelor didactice unde s-a adus în discuție și viitoarea Lege, aflată în dezbatere publică până la 1 septembrie, care va guverna învățământul românesc.

Principalele schimbări din noua lege a educației se referă, printre multe altele, la un alt tip de examen de admitere la liceu, alt tip de Bacalaureat, salarii mai mari cu 43% pentru profesorii debutanți, reorganizarea inspectoratelor școlare, a caselor Corpului Didactic și a cunoscutelor cluburi ale copiilor.

Profesorul Ovidiu Bădescu amintește că e „un lucru pozitiv faptul că se dorește un curriculum ancorat în realitățile actuale, atractiv și practic și posibilitatea de a alege materii și opționale în funcție de capacități, preferințe și mediu. E important faptul că evaluarea va fi centrată pe competențe, adică nu doar pe a acumula cunoștințe, ci și pe capacitatea de a opera cu ele de a face ceva. După evaluarea competențelor (mai dificil pentru profesor, dar mai bine pentru elev) trebuie făcut un plan individualizat de notare. Ceea ce e bine, că încă de la grădiniță, din anul școlar 2023-2024, cadrul didactic va trebui să facă o evaluare a competențelor cognitive și sociale ale copilului. În felul acesta vom ști exact cu ce fel de dezvoltare pleacă la drum un copil. Se va ști unde se poate interveni, ce se va putea face pentru ca acel copil să fie sprijinit în dezvoltarea lui. Toate aceste date vor fi notate într-un raport de evaluare.” Se știe că acest raport primit de părinte la sfârșitul grădiniței (însemnând fișe de evaluare, desene, diverse alte activități didactice) ajungeau doar la părinte, nu și mai departe, la un alt cadru didactic. Teoretic fiecare copil are un portofoliu, dar care este diferit față de raportul prezentat de cadrul didactic.

Profesorul Bădescu spune că este foarte importantă apariția Normelor de Aplicare a noii legi a învățământului, ele sunt cele care definesc toți pașii ulteriori în activitatea didactică.

În ceea ce privește eliminarea notelor la mai multe discipline vocaționale în opinia cadrului didactic „ar trebui organizate cluburi, jocuri, pentru a evidenția abilitățile copiilor, astfel, fiind argumentate calificativele atribuite.” La fel de importantă este discuția legată de existența la nivelul fiecărei școli sau înființarea, acolo unde încă nu există, a unui cabinet medical, de asistență psihopedagogică, o cameră-resursă pentru educație specială, un laborator info sau un laborator steam (de cercetare școlară).

Legea nouă va impune ca, la finalul clasei a VIII-a, psihologul școlii, împreună cu fiecare diriginte, să emită recomandare școlară pentru fiecare elev. „Teoretic, și în prezent se întâmplă acest lucru, dar este făcut tacit cu părintele, pe când dacă va fi făcută de psiholog, vor fi evidențiate și aptitudinile, iar orientarea către o viitoare carieră va fi mult mai bună. În plus, organizarea unui tip de «bancă de evaluare», care să ofere un feedback elevilor, ar fi de apreciat. Avem exemplul celor 40 de teste pentru Evaluarea Națională puse la dispoziție în urmă cu doi ani, când elevii și cei interesați aveau de unde să își formeze o grămadă de abilități. Este un plus ceea ce se intenționează, ca din anul 2027, toate evaluările să fie standardizate și digitalizate. Și atunci chiar dacă într-un liceu se predă mai puțin sau mai mult, evaluarea standardizată poate arăta nivelul la care se situează instituția respectivă. Intenția de «digitalizare» ar însemna grilă. Iar test grilă este un minus pentru anumite materii pentru că sunt competențe care presupun argumentări, exemplificări, iar acestea nu se pot obține bifând grile. De pildă, nu se pot aplica la limba română, psihologie sau la filozofie.”

În programul național de pregătire a cadrelor didactice se introduce acel sistem de „mentorat”. Adică un debutant în învățământ va fi coordonat în activitate de către un profesor titular, cu vechime. „Acest lucru este foarte bun, fiindcă din practica noastră am constatat că sunt unii dintre cei care se află la început în activitatea didactică lipsiți de abilități. Am întâlnit profesori care nu știu să treacă notele în catalog, unde sunt spațiile pentru absențe. Da, e un amănunt, dar constatăm că nimeni nu îi învață așa ceva. În ceea ce privește titularizarea, da, este foarte bine că se va putea face pe o catedră cu mai puțin de minimum 18 ore cum este în prezent.”  

Despre minusurile noii Legi a învățământului, profesorul Ovidiu Bădescu amintește dreptul Colegiilor Naționale de a organiza examen de admitere propriu. „S-ar putea, ca în spiritul pur românesc, să nu fie un examen destul de corect, cu presiuni asupra profesorilor care fac subiectele. Da, ar merge examene diferențiate la colegii, dar cu subiecte elaborate și valabile la nivel național.”

„Bacul schimbat, adică o singură probă din română, matematică, științe socio-umane, istorie, geografie, nu mi se pare potrivit. Chiar dacă va fi puțin din fiecare, disciplinele sunt foarte diversificate și multe. Eliminăm ceea ce spunem că facem, adică pregătire țintită, focalizată pe aptitudinile elevilor sau pe ceea ce vor să facă. Dacă ei vor să facă informatică, dau bacul din opt materii. Pe urmă mai e și examenul de admitere la facultate. Cred că limba română ar trebui să rămână disciplină de sine stătătoare.”

Cluburile Copiilor vor fi trecute la primării, dar dacă o administrație nu are bani să continue activitatea instituției, copiii vor fi privați de activități extra curriculare și cu siguranță se va încuraja organizarea formelor private de instruire în acest domeniu.

Ca o constatare despre care vorbesc tot mai multe cadre didactice privitor la Bacalaureatul din prezent, tot mai mulți elevi se îndreaptă către școli particulare sau chiar pleacă din țară încă din timpul liceului.

Când se fac unele modificări, ar trebui să existe argumente. Profesorul Bădescu nu a identificat argumente privind necesitatea schimbărilor propuse de mai marii din învățământ și spune că pe alocuri par preluări din învățământul nordic (Finlanda, Norvegia sau alte părți) și suprapuse peste învățământul românesc, lucru care nu se potrivește datului nostru genetic, moștenirii pe care noi o avem.

• Tweet
• Pin It