Procurorii DIICOT și ofițerii de la Direcția Generală Anticorupție din Caraș-Severin și-au făcut treaba foarte bine în megadosarul devalizării stațiunii de pe Valea Cernei! Asta a stabilit, astăzi, instanța supremă!
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis contestaţia formulată de Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Caraş-Severin împotriva încheierii din 17 martie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul jafului de proporții de la Herculane, în urma căruia s-a furat aproape toată infrastructura hotelieră și bazele de tratament ale SC Hercules SA. Instanța supremă a desfiinţat, în parte, încheierea magistraților timișoreni prin care aceștia restituiseră dosarul procurorului DIICOT pe motiv că e „subțire”. Rejudecând, Înalta Curte a constatat astăzi legalitatea sesizării Curţii de Apel Timişoara cu rechizitoriul DIICOT Caraș-Severin, „astfel cum a fost regularizat în data de 02.02.2023, și legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală”.
În consecință, s-a dispus începerea judecăţii față de inculpații Armaș Iosif, Mihu (fostă Borza) Monica Angela, Cionca Mihail, Gavrilescu Alexandru, Costea Valentin, Adamescu Anișoara, Adamescu Gavril, Fiat Adrian-Claudiu, Hrelescu Beatrice-Astrid, Iova Ilie, Oprea Victorița, Răiescu Filip Jr., Răiescu Filip, Samson (fostă Savu) Mariana-Valentina, Andrițoiu Adrian Petru, Sima Ion (fost Sima-Pinteală Ion), Brad Gheorghe, Dumitrache Mioara, Dumitru Vasile, Ghiță Marius-Cristian, Rusu Istrate, Țimonea Mihai, Hrelescu Iancu, Marescu Dorin, Tabugan Ion, Armaș Anastasia, Răiescu Stana Paraschiva, Armaș Ion, Armaș Iancu, Pătruț Icoana, Muntean Pavel şi Golopența Ion-Mircea.
Totodată, Înalta Curte a admis și contestaţiile formulate de contestatorii Versay S.R.L., S.C. Solarex Impex S.R.L., Restaurant Bacolux S.R.L., Sun Garden Resort S.R.L. şi Ti Trust Invest S.A. împotriva unor încheieri ale Curții de Apel Timişoara, le-a desființat în parte și a radiat notarea în Cartea funciară a împrejurării că imobilele achiziționate de acestea formează obiectul material al infracţiunii de delapidare.
Jaful secolului, opera incredibilă a unui portar de hotel din Herculane: 50 de bijuterii arhitectonice și 5 milioane de kilograme de cristal!
Procurorii DIICOT Caraș-Severin s-au întors 20 de ani în timp și au refăcut pas cu pas filmul jafului de la Băile Herculane, astăzi având pe masă un dosar privind un grup infracțional organizat acuzat de delapidare, abuz în serviciu, spălare de bani, înșelăciune și divulgare a informațiilor secret de serviciu!
Ceea ce au descoperit organele de cercetare penală cu privire la privatizarea stațiunii Băile Herculane este nu numai ireal, dar și scandalos în același timp, pentru că toată afacerea a fost girată de Statul Român, prin funcționarii corupți de la cel mai înalt nivel. Nu mai există niciun fel de dubiu. Totuși, șochează modul de operare, faptul că „Perla Banatului” a ajuns pe mâna unuia care n-a scos un leu din propriul buzunar. Practic, a primit bani tocmai de la Statul Român pentru a cumpăra stațiunea de pe Valea Cernei!
Poreclit „milionarul de carton”, Iosif Armaș, că despre el este vorba în această afacere, fostul portar de hotel din stațiune, a preluat prin SC ARGIROM Internațional SA pachetul majoritar al SC Hercules SA Băile Herculane în 2001, dată la care societatea a fost privatizată. Circa 50 de imobile, între care cele mai importante hoteluri, restaurante și ștranduri termale, majoritatea clădirilor fiind declarate monumente istorice, fiecare în sine fiind un monument de arhitectură, ajuns pe mâna lui Armaș. Odată cu acestea și licența de exploatare a apelor termale, Armaș, devenind astfel singurul furnizor pentru celelalte hoteluri și pensiuni funcționale din stațiune.
Procurorii DIICOT spun că încă din 2001, de la momentul privatizării, Armaș a încercat să obțină achiziționarea societății prin manevre dolosive. Era un pârlit în contextul unei asemenea afaceri, dar au avut grijă funcționarii corupți ai statului să-l ajute cu bani. Practic, parte din banii cu care a achiziționat pachetul majoritar de acțiuni ar proveni tocmai din afaceri pe care Armaș le a făcut cu statul român. De fapt, alte escrocherii! „Milionarul de carton” din Herculane a negociat în iulie 2001 cu Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) un împrumut. Nu în bani, ci în zahăr. În milioane de tone de zahăr!
ANRSPS i-a dat firmei lui Armaș aproximativ 5,5 milioane kilograme zahăr cristal ce constituie stoc de rezervă de stat! Argirom SA avea astfel dreptul de vânzare al cantității respective de zahăr, dar și obligația de a reconstitui stocul pe cheltuiala sa în termen de 180 de zile. Armaș a făcut astfel rost de bani și a plătit prima rată pentru cumpărarea SC Hercules!
Cele 180 de zile au trecut repede, dar tonele de zahăr n-au mai ajuns la ANRSPS. ARGIROM SA a încheiat în schimb un nou contract cu Administrația Națională a Rezervelor de Stat. Prin acesta, s-a angajat să constituie unui depozit la SC Zahărul SA Călărași. Evident, firmă controlată tot de Armaș. De ce ar fi acceptat ANRSPS depozitarea cantității de 5,5 milioane kilograme zahăr cristal ce constituie stoc de rezervă de stat altundeva decât în depozitele statului?! Asta tot procurorii DIICOT vor arăta.
Cert este că nici până în prezent cantitatea de zahăr împrumutată de ARGIROM nu a mai ajuns în custodia ANRSPS. Prejudiciul estimat: 43 de milioane de RON! Interesant este că, la un moment dat, zahărul a figurat oficial ca preschimbat. Deci, armaș nu a mai fost obligat să facă dovada existenței în depozit a cantității de zahăr, invocând că activitatea de schimb presupune mai întâi vânzarea zahărului existent în depozit și apoi refacerea cantității în termen de 180 de zile. Armaș a putut utiliza astfel banii obținuți din vânzarea zahărului ce trebuia schimbat după bunul sau plac și nici până astăzi nu a mai refăcut stocul de zahăr ce constituie rezervă de stat.
Dacă în primă fază, zahărul obținut de la ANRPSPS a fost vândut, iar cu banii societatea ARGIROM a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni la SC Hercules, mai apoi, Armaș a folosit zahărul reprezentând stoc la rezerva statului ca pe o monedă de schimb în contractarea unor împrumuturi ulterioare cu ANRPS. Adică, a vândut autorizat stocul, însă fără a mai reconstitui depozitul. Procurorii remarcă faptul că această manevră nu era posibilă fără sprijinul unor persoane cu putere de decizie în ANRSPS. Aceștia i-au permis lui Armaș să schimbe garantarea relației comerciale printre o scrisoare de garanție bancară. A ipotecat în acest sens mai multe imobile, „în mod cert supraevaluate, întrucât indiferent de eforturile depuse nu s-a reușit timp de aproximativ 9 ani executarea niciunui bun dintre cele ipotecate”, au remarcat organele de cercetare penală.
Iosif Armaș și-a asumat o serie de obligații și prin contractul de privatizare. În primul rând, să realizeze un program de investiții. Le-a făcut mai mult din pix. Rapoarte de expertiză privitoare la investițiile făcute au fost întocmite tocmai de actualul său socru! Din primul raport de expertiză, întocmit în iulie 2003, rezultă spre exemplu că, pentru complexul hotelier Hercules, investițiile se ridică la suma de aproximativ 633.000 de lei, din care, atenție, valoarea proiectului este de 362.000 de lei. Valoarea proiectului reprezintă mai mult de jumătate din investițiile în construcții! Mai mult decât evident că, în realitate, nu s-au urmărit dezvoltarea și modernizarea societății, ci doar justificarea scriptică a îndeplinirii condițiilor din contractul de privatizare.
Armaș a fost în stare însă de mult mai mult. La nici o lună de la privatizare, societatea Hercules a încheiat un contract de distribuție exclusivă a produselor turistice pe o perioadă de 25 de ani! Ce înseamnă asta?! Că ARGIROM a încasat banii reprezentând contravaloarea nopților de cazare, inclusiv de la Ministerul Muncii, bani care, de drept, ar fi fost ai SC Hercules. Cu acești bani, Armaș a achitat ratele prevăzute în contractul de privatizare!
Totul pe față, dar a fost nevoie de aproape 20 de ani ca acest jaf din patrimoniul statului să fie investigat de cineva. O face DIICOT Caraș-Severin, deși o astfel de speță ar fi trebuit să atragă de mult atenția procurorilor de la București, deoarece e mult de cotrobăit prin birourile și arhivele instituțiile centrale ale statului!
CITEȘTE ȘI: