Înființarea Muzeului mineritului din Banat, singurul astfel de proiect din România, e tot mai aproape de materializare. Cu toată documentația pusă la punct, primarul Aninei, Gheorghe Românu, speră ca la începutul lui 2020 să semneze contractul cu constructorul, astfel încât demararea lucrărilor să înceapă cât mai repede.
Grandiosul proiect care urmărește punerea în valoare a ruinelor orașului minier, în valoare de 3,6 milioane de euro, va transforma complet imaginea urbei condusă de primarul Românu, turiștii care vor vizita acest obiectiv înțelegând exact: „Cum s-a intrat în mină, cum s-a mers pe galerie sau mai bine zis cum a lucrat un miner în această ramură a mineritului”.
Odată cu „Reabilitarea fluxului tehnologic de suprafață”, orașul Anina ar putea deveni una dintre cele mai căutate locații de către turiștii de pretutindeni. În ce constă această reabilitarea, mai exact? Șeful administrației publice locale din orașul cărbunelui a punctat pentru expressdebanat.ro: „Vor fi reabilitate toate clădirile monument construite în anii 1790-1800, când a început activitatea la acest Puț – Puțul 1 – și, de asemenea, va fi reabilitată inclusiv mașina de extracție cu abur cea care, după cum știți, e soră cu cea de pe Titanic. Ea va fi redată nu să funcționeze, ci așa cum a fost ea în realitate. Totodată, va fi redat un circuit tehnologic de scoatere a cărbunelui din mină și reabilitat turnul Puțului, care este metalic, unde va fi construită o platformă belvedere cu lift, o parcare etc.”
În linii mari, turiștii vor avea ocazia nu doar să viziteze aceste clădiri-monument, clădiri care urmează să fie dotate cu tot felul de obiecte ale fostei mine, ci să și vadă cu ochii lor ce a însemnat odată activitatea de extracție. Singurul lucru pe care nu-l vor putea explora vizitatorii se referă la intrarea în mină, proiectul pe fonduri europene permițând doar intrarea în Puț cu liftul și asta pentru că: „în momentul în care am făcut proiectul de reabilitare al minei Anina nu am putut cuprinde 50 de metri de Puț și 120 de metri de galerie, întrucât legislația României nu prevede ca aceste lucrări miniere să fie înscrise într-o carte funciară. Or, pe fonduri europene, nu poți să accesezi niciun ban dacă nu ai dovezi că ai proprietatea ta, a comunității.”, a explicat primarul.
Pentru a se putea da drumul și la cea de-a doua intrare în subteran, Gheorghe Românu a făcut deja un proiect la o firmă abilitată din Petroșani, a primit avizul de la ISEMEX (Institutul de Securitate Minieră), cele două documente fiind trimise atât la Agenția Națională de Resurse Minerale, cât și la Ministerul Energiei – Direcția Generală a Resurselor Minerale, de unde urmează să vină răspunsul, unul favorabil, după cum speră edilul.
În cazul în care va primi undă verde pentru cele două lucrări miniere, Puțul vertical și galeria de ocol, Românu va căuta în continuare fonduri pentru acest proiect, iar faptul că cele două obiective sunt în continuare în picioare, după spusele primarului, arată că nu va fi nevoie de sume colosale.