„Mulțumesc UEM Reșița că m-a ajutat, prin scârba provocată, să am curajul să mă urc într-un avion cu trei copii și să încerc să trăiesc o altfel de viață”

România Curată l-a contactat pe autorul mai multor comentarii postate pe site-urile care au relatat cu lux de amănunte ce se petrece la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, inclusiv pe expressdebanat.ro, mărturiile fostului student dovedind foarte clar că, de la primul la ultimul om din universitate, cu toţii ştiau cum merg lucrurile şi se comportau ca într-o societate comercială.

Vlad Lăzărescu a fost student la UEM Reșița, între octombrie 2011 și februarie 2014, scrie romaniacurata.ro, la specializarea Electromecanică, domeniul de licență Inginerie Electrică. La solicitarea portalului amintit, Vlad Lăzărescu a detaliat experiența lui la UEM Reșița și motivele pentru care a ales să emigreze.

„Acum din fericire, deși în patru valize nu încap prea multe lucruri atunci când pleci cu familia la așa o distanță și în așa condiții, încercăm să ne integram în sistemul australian de învățământ, de muncă și ne bucurăm de micile realizări, de fiecare pas făcut cu ajutorul lui Dumnezeu.

Am plecat ca turiști, fără să știm ce ne așteaptă, am vrut însă să putem respecta legea și să vedem dacă este loc și pentru noi aici. După hăituiala din UEM Reșița, și nu numai, încercăm să privim Australia cu realism și să ne dozăm efortul ca să putem supraviețui într-o lume nouă și destul de provocatoare pentru o familie cu copii, mai ales că toți sunt sub patru ani.

UEM Reșița a jucat un rol important în hotărârea pe care am luat-o de a părăsi țara, iar faptul că am putut alege între două universități serioase mi-a dat curaj să pot merge mai departe, deși suntem departe de tot ce a însemnat familie, prieteni și cele dragi.

Voi trece la cele importante:

Da, le-am reproșat diverșilor profesori că lasă studenții să copieze, inclusiv doamnei Frunzăverde. Le-am cerut să respecte regulamentele și așa au făcut… adică au schimbat regulamentele după ce sesiunea a început deja, pentru ca din cauza nefrecventării peste 70-80% din studenți nu ar fi putut intra în examen (puteți verifica regulamentul anterior celui schimbat în 01/02 2012, în care s-a renunțat la frecvența obligatorie clară, procentuală, la cursuri, laboratoare șamd și s-a trecut o frază evazivă în care urmau ca lucrurile să fie de bun simț…)

Am stat singur la tablă două ore doar cu profesorul de matematică (dl Hălălae, după ce am cerut în scris ca acesta să vină la ore. (Sesizări cu nr: 111/16.12.2012 și 124/ 11.01.2012) Ce au făcut? Au spus (conform răspunsului UEM nr 127/ 17.01.2012) că se va monitoriza situația la Matematică cu comisii de examinare la cele două discipline și se va căuta înlocuirea profesorului cu un alt cadru didactic. Ce au făcut de fapt? L-au lăsat profesor la seminarii, deși regulamentul UEM prevedea situații ca acestea în care obligația era, datorită stării conflictuale, schimbarea profesorului sau mutarea în altă clasă a studentului ca nu cumva să aibă loc răzbunări din partea celui vizat. Nu au făcut nimic, astfel că mi-a dat nota 4 la seminarii deși la profesorul de curs aveam zece. M-am dus pe banii mei la mărire de notă după ce am văzut că nu răspund în timp util sesizării scrise (dl Răduca E. ,decan pe vremea aceea, după ce i-am trimis sesizarea pe emailul instituției mi-a spus că nu are obligația să-mi răspundă, lucru negat de juristul instituției)  în care relatam dialogul cu profesorul respectiv (Hălălae I.), care mi-a spus că «doar nu credeam că o să iau bursă de merit și el va rămâne cu porcăriile alea la dosar – adică găsit vinovat pt. chiul sistematic de la ore» . Am luat 9 la mărire de notă, după care le-am cerut înapoi banii de «mărire de notă». Știți care este culmea? Mi-au dat banii înapoi, nu și-a cerut însă nimeni scuze (conform răspunsului nr. 697 din 26.04.2013).

În amfiteatrul plin de studenții anului I și II i-am reproșat d-nei Frunzăverde că nu avem nici măcar săpun să ne spălam pe mâini la toaletă (era sesiunea de bun venit pt. anul I, în 2012, când toată lumea lăuda minunățiile din UEM, moment în care nu am mai putut răbda minciunile și am cerut cuvântul). Mi-a răspuns că studenții îl sustrag. În particular mi-a spus însă că mai dă la femeile de serviciu, că au salariul mic. I-am reproșat că sunt ore unde am fost doar eu cu profesorul. Mi-a răspuns că va verifica, dar nu a făcut nimic serios.

Profesorii Piroi (Mașini Electrice I), Ruja (TSRA), Răduca E. (Dispozitive Electronice),  și nu numai, refuzau să dea tematică de examen, am cerut-o în scris, ne-au trântit titlurile lecțiilor în față efectiv, după perioada legală în care trebuiau să o facă, și, după protestul în scris, deși în regulament, ca și dată și conținut se vorbea clar despre cu totul altceva, respectiv cel târziu în săptămâna a 12-a din 14 de studiu, și astfel elaborată încât să poată avea loc o autoevaluare a studentului, clară și cuprinzătoare.

În anul trei (02.2014), după ce profesorul Piroi a fost penalizat la salariu (avertisment scris) pentru jigniri aduse studenților, inclusiv mie, deși nu i s-a cerut să ne ceară scuze, acesta a primit în examen trei colegi fără drept de examinare pt. nefrecventare, dar nu m-a primit pe mine, care aveam prezența și îndeplineam condițiile. A trecut unul singur, Darie Valentin, ale cărui absențe au fost motivate fără drept legal, fără recuperare de laboratoare, obligatorii de altfel (nu s-au organizat ore de recuperare și nu s-au plătit cu chitanțe orele presupuse recuperate; totuși i-a fost permisă intrarea în examen, deși nu avea acest drept din cauza absențelor la cinci laboratoare obligatorii, lucru verificabil și din contabilitate și fișa de prezență, parte în dosarul cu protestul). Unul dintre punctele protestului a avut în vedere și faptul că Dl Piroi I (Mașini Electrice) a refuzat să organizeze ședinte de recuperare a laboratoarelor, cu excepția unuia. Deși colegul avea cinci absențe și nu s-au organizat recuperări, i-au fost motivate cinci laboratoare, în total 10 ore, în doar 2 ore și fără să plătească cele 8 ore, conform regulamentelor. Dl Piroi, atât mie personal, cât și prin d-na decan Hamat C., mi-a transmis că nu mă primește în examen, iar după examen mi-a transmis că am fost absent – ce faci în situația asta ca student?

Știți care este culmea, acest student a fost singurul a cărui semnătură a dispărut de pe copia cu protestul scris, depus de cei câțiva studenți la inițiativa mea cu privire la abuzurile profesorului respectiv (am originalul semnat și copie după originalul de la UEM unde a dispărut semnătura), care, de altfel, a și fost găsit vinovat de jigniri conform Comisiei de Etică și penalizat cu avertisment scris (conform raportului de caz nr.17 din 06.03.2014).

„Atunci m-am retras”

Atunci am înțeles că înșelăciunea, prin ștergerea semnăturii în mod vizibil și flagrant, dar și prin penalizările blânde la fapte dovedite cu atâta greutate (că tuturor le era frică de repercusiuni) este răspândită la toate nivelurile și m-am retras legal, având dreptul la concediu parental. Am făcut patru valize și cu trei copii sub patru ani am plecat în Australia, am fost admis la două universități (Deakin Univeristy și Victoria University) pe același profil, pt. că îmi doresc să studiez inginerie electrică. Am ales VU datorită unor argumente financiare și de locație, iar acum încerc să supraviețuiesc în situația dată. Am vrut pt. mine și copiii mei un alt viitor și sunt gata să fiu săracul Australiei, dar să pot termina facultatea și copiii mei să nu mai trăiască umilințele din partea unora ca cei de la UEM Reșița, așa cum le-am trăit eu când, printre altele, după ce am cerut ca profesorii și studenții să vină la ore, m-au amenințat că mă calcă cu mașina sau îmi violează soția.

Sunt foarte puțini profesori serioși acolo, cei mai mulți au acceptat fie mită, fie să tacă din interese, altele decât cele care să aibă în vedere bunul mers al universității (soția angajată, copilul angajat, prietenii angajați etc.). Oare de ce nu pare suspect nimănui faptul că sunt angajați ai aceleiași instituții familii întregi? Chiar așa, au trecut examenele de angajare doar membrii de familie? Câte angajări în familie s-au făcut în cei șapte ani buni de când este „ca o mamă” pt. noi d-na Frunzăverde? Cum să nu o aperi, domnule, doar îți aperi salariul…

Nu am copiat la niciun examen și am făcut eforturi serioase și oneste, dar pot spune că fără rost, până și copiatul a fost depenalizat, s-a exclus exmatricularea datorită copiatului, astfel că toți copiau, iar bătălia pt. bursă era total necinstită. Chiar unul dintre cei duși la DGA, un student, l-am recunoscut din poze, a fost prins de profesorul Ciorba, care i-a dat nota unu și cu ce mai avea de la alte activități i-a dat nota finală 4, ceea ce, după cum i-am reproșat profesorului, nu era corect, dar….

Nu în ultimul rând îmi aduc aminte de unul dintre colegi, fericit că lucrările foarte vechi de licență nu sunt introduse în baza de date, astfel că nu pot fi depistate ca fiind plagiate (este propunerea care s-a făcut cât am fost acolo), o mică modificare și pare totul nou. Sunt curios dacă fostul coleg Șest Florin, la licența susținută luna asta nu a venit cu ea dată aproape gata de la dl Piroi sau din zona aceea, pentru că afirmația aceasta tocmai de la decana de an a pornit, asistenta dlui Piroi i-a făcut propunerea, aceasta a dezmințit ulterior, dar se poate verifica lucrarea acestui student.

Reacția studenților… „Erai o oaie neagră dacă nu copiai”

Care era reacția studenților? În primul an au încercat să facă o listă împreună cu unul dintre profesori, prin care să ceară excluderea mea pe baza unor afecțiuni psihice. Când și-au dat seama că este cam greu cu așa ceva, au renunțat. Nu am jignit pe nimeni, nu am copiat, am mers la ore deși la 5.30 a.m. eram în grajd dând mâncare la cai, făceam duș să nu duhnesc în universitate, deși duhoarea academică era nespus mai aspră, făceam naveta dus-întors 100 km, stăteam în zilele de luni și marți câte 12 ore în facultate la ore, miercuri și joi mai puține ore, astfel că trebuia să mai pot face și altceva să mă întrețin. Bursa de merit era 300 de lei, iar benzina mă costa 700, și nu îmi era ușor să văd cum colegii copiau și profesorii se făceau că plouă. Cu regret și lipsă de modestie, dar cred că în grupa/clasa mea nu mai era nimeni să nu copieze, ceea ce te punea într-o situație delicată, deveneai un soi de oaie neagră în mod paradoxal.

După incidentul de la Matematică, l-a sunat dl Raduca E., decan pe atunci, pe profesorul de Mecanică, dl. Stângu, care îi ceruse dlui Hălălae să fie asistent la examen, cerându-i să-l înlocuiască cu altcineva. Colegii au înțeles că este vorba de o «supercomisie» de examinare din cauza mea și, realizând că nu pot copia, s-au înțeles și, la un moment dat, au plecat la un semn cu toții, astfel că am rămas să dau examenul la Mecanică singur, bineînțeles după ce m-au înjurat și amenințat înainte. Cum credeți că mi-am luat 8-ul acela? Dar știm că lucrurile care nu ne doboară ne ridică, deși gândul că cei mici, copiii, vor trece prin așa un sistem mă deranja mult.

Deci nu înțeleg altfel atitudinea unor studenți disperați de situația de la UEM, decât că sunt beneficiari direcți ai unui sistem bine pus la punct în care vorba dlui profesor Stângu:„Lăzărescule, dacă ăștia nu te doboară, vor încerca să te cumpere”.

Cam asta face dna Frunzăverde, când nu doboară, cumpără, și-a aservit Liga Studenților, care în permanență a știut de acțiunile mele, tot ce se întâmplă, dar niciodată nu a făcut ceva, nici cel mai mic sprijin nu l-am primit, și-a aservit profesorii prin obligații diverse și prin inducerea unei temeri că nimeni nu se poate pune cu dânsa, având un spate puternic pe care cei mai mulți îl conștientizau: soțul dânsei, conexiunile la Parchet și SIE șamd. Doar dna Micloșină nu era dintre dușmani, și nici dl Mihăilă, toți aveau prieteni și conexiuni, doar nu credeți vreo clipă că erau de capul lor?

Cred sincer că UEM Reșița nu poate funcționa așa cum este ea acum, regulamentele dacă vor fi verificate se va vedea că nu există reglementare serioasă pt. prezența la cursuri, deși sunt cursuri de zi, copiatul nu atrage exmatricularea, iar mita, necinstea și presiunea de a înșela sunt la ele acasă prin materii predate după bunul plac – nimeni nu respectă fișa disciplinei și nici nu o aduce la cunoștința studenților tocmai pt. a putea face fiecare ceea ce vrea, materii nestructurate și ciuntite după cheful fiecărui profesor. Toate acestea le pot documenta cu hârtii și mărturia personală.

Pentru un singur lucru pot să mulțumesc UEM Reșita, că m-a ajutat, prin scârba provocată, să am curajul să mă urc într-un avion cu trei copii mici și să încerc să trăiesc o altfel de viață, indiferent dacă aceasta va fi o provocare imensă pentru familia noastră. Vom fi săraci, vom învăța și Dumnezeu ne va ajuta să uităm încet, încet umilințele unor derbedei «academici». Pentru cei care nu pot pleca însă, din diverse motive, cred ca este bine ca pregătirea profesională să o facă oriunde în altă parte, dar nu în universități de genul UEM Reșița. Toată viața vor fi datori pt. o diplomă care le-a fost oferită cadou de niște impostori academici.

Nu am crezut că mă pot bucura de respectul și sprijinul unor străini până mai ieri, oameni dornici să te ajute atât la universitate, cât și în cele de zi cu zi. Nu este ușor, în special când ai și trei copii mici, dar niciun efort nu mi se pare prea mare atunci când mă uit înapoi și realizez cum poți fi exclus, marginalizat, jignit, amenințat, abuzat și toate astea într-o universitate, într-un mediu academic. Regret, dar trebuie să spun că cei mai mulți dintre cei înscriși la UEM nu ar putea fi studenți decât la UEM, de aceea sunt disperați și văd cum le fuge pământul de sub picioare, nici nu mai contează cine este rector și cât de ticălos este, atât timp cât li se răpește unica șansă de a fi «student» undeva, chiar și în acele condiții.

Sistemul este bine clădit, are structură, că între cei prinși există o legătură, nu erau niște cazuri izolate care luau mită de capul lor, iar încercările mele repetate de a scoate răul la lumină și metodele folosite de d-na Frunzăverde și cei din conducere, prin schimbări repetate de regulamente în perioada contractului de studii, mă duc la gândul că sunt beneficiari direcți ai unui sistem corupt și doar infiltrarea DGA a putut să scoată parțial la iveală cele ce se petrec acolo.

Cum e menținută în viață UEM Reșița

Îmi aduc aminte când unul dintre profesori îmi spunea că dau bani chiar de la dânșii ca să înscrie student, altfel s-ar închide universitatea. Gândiți-vă că din 25 de studenţi cu care am început anul întâi pe hârtie au rămas vreo 14 în anul doi și vreo 7 în anul trei, iar în fiecare an apăreau pe listă 3,5,7 studenți reînmatriculați, repetenți, pe care nimeni nu-i vedea niciodată, astfel ca nicio clasă să nu arate realitatea crudă, vreo 5-7 studenți, din care unii apăreau doar la examene.

Dacă ar exista o verificare reală și s-ar face diferențele între cei care, fie și ocazional, vin la ore, și cei înscriși ar fi ușor de probat cum peste 50 la sută dintre studenți nu există, iar banii pt. aceștia intră în conturile universității. Atunci dai și jumătate de salariu ca să înscrii câțiva studenți, dintre cunoscuți sau …., astfel încât să ai studenții și banii pe cap de student care îți asigură viitorul salarial.

Mai inventezi o secție… fie și în ton cu moda. S-a deschis o secție nouă acum vreo doi ani, ceva în domeniul energiilor regenerabile. Verificați să vedeți după efortul depus pt. deschiderea secției câți studenți are aceasta, dacă funcționează și câte alte secții s-au închis între timp. Ce spune asta? Câtă viziune are rectorul și conducerea, dar și ce metode au de a atrage studenți noi, metode pompieristice și de proastă calitate care au în vedere doar numărul de studenți și banii primiți pt. aceștia.

Nimic nu poate fi mai dezgustător decât să o vezi pe dna Frunzăverde cum ne arată acum ce avem de făcut și cum va pedepsi ea pe cei ce sunt deja în arest datorită DGA, încercând să ne abată atenția de la faptul că ea este cea care a construit acel sistem, a eșuat categoric și a dezvoltat dincolo de cele văzute un sistem corupt, defect în toată funcționalitatea sa și cu urmări pe termen lung de nebănuit. Cum poți da viață unui mort în putrefacție? Ceea ce a ieșit la iveală este doar mirosul, adevărata distrugere este încă bine acoperită.

Pot încheia doar cu aceasta: „Rușine vouă profesorilor din UEM Reșița, nu doar celor ce ați primit mită, ci și celor care ați tăcut atâția ani și ați tolerat un sistem corupt, ca și cum nu ați fi fost parte din el, celor ce ați lăsat ca generații întregi de tineri să fie deformate și crescute în tot ceea ce înseamnă hoție și mizerie morală, ca și cum nu ați fi știut ce se petrece! Ați știut, ați tăcut, pentru că ați avut de câștigat. Rușine să vă fie!”.

 

foto: romaniacurata.ro

 

• Tweet
• Pin It