Ariile naturale nu sunt vandalizate cu sânge rece doar de silvicultori, care avizează fără milă tăierea arborilor seculari, ci și de gestionarii fondurilor cinegetice, care ar trebui să protejeze viețuitoarele care fac speciale aceste zone din pădurile județului.
Deși legea spune foarte clar ce trebuie făcut pentru protejarea animalelor și cum acestea trebuie să fie monitorizate, nimic din toate acestea nu se întâmplă. În contextul tăierilor în masă, nimic nu mai poate fi surprinzător, dar chiar și așa ONG-urile de mediu sunt revoltate când văd raportările și statisticile pe care le întocmesc cei care gestionează fondurile de vânătoare. Asta întrucât, potrivit acestora, în ariile naturale ar trebui văzute mii de animale. În realitate însă, acestea fie nu există, fie sunt doborâte cu arma la pământ. Minciuna trece în lanț de toate instituțiile statului.
ULUITOR. VEZI mai jos cum arată raportările gestionarilor de fonduri din ariile protejate!
Potrivit legii, administratorul de fond trimite spre avizare evaluările cu efectivele de animale identificate administratorului de arie protejată, alături de care trebuie să valideze în teren cele prezentate. Următoarea instituție care intră în joc este ITRSV, for pe care legea îl obligă să valideze fișele de evaluare de pe tot fondul cinegetic gestionat. La acest nivel, este suficientă o ștampilă și un control opțional în teren.
Ulterior, pentru speciile strict protejate, cum ar fi: urs, lup, râs sau pisică sălbatică, statisticile cu ceea ce există în fondul cinegetic ajung pe masa mai marilor de la Agenția pentru Protecția Mediului pentru avizare. Instituția are cel mai important rol, pentru că trebuie să verifice efectiv în teren cele raportate de gestionari, și aici intervine cea mai mare problemă, generată de resursele umane și materiale, dar și de nepăsare. Practic, tot ceea ce se întâmplă în fondurile de vânătoare nu are un control real, astfel că raportările se fac de cele mai multe ori în funcție de pasiunea vânătorilor de a omorî un animal sau altul.
„Există semnale de alarmă că se braconează foarte mult, că într-adevăr numărul de efectiv al animalelor este în scădere, adică nu vezi atâtea animale câte ar trebui să vezi în urma evaluărilor făcute de gestionarii de fonduri cinegetice (…)Tocmai de aceea WWF încearcă să valideze datele în teren privind prezența sau absența speciilor de animale aprobate de Agenția pentru Protecția Mediului“, a spus Raluca Crîsta, reprezentant al WWF România la Reșița.
Potrivit statisticilor întocmite de gestionarii de fonduri, în ariile protejate turiștii ar trebui se bucure de priveliștea de poveste a mii de căpriori, a sute de capre negre și a aproape 100 de râși. Or, acest lucru nu se întâmplă!