Miliarde de lei au fost alocate în 2018 pentru creșterile salariale și asistența socială

Investițiile străine directe în România au însumat, în 2018, 4,56 miliarde de euro, în perioada ianuarie – octombrie, o creștere de aproape 10% comparativ cu aceeași perioade a anului trecut, informează Mediafax. În schimb, statul a făcut investiții de 26,3 miliarde lei (5,6 miliarde de euro), în 11 luni, care sunt mai mari cu 50,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar anul trecut au fost de 26,7 miliarde de lei în întreg anul, cu 10% sub cele din 2016, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Datele arată că anul trecut, 13 miliarde de lei au fost alocate pentru creșterile cu salariile și asistența socială – aproape cât două autostrăzi Iași – Târgu Mureș. Datele pe primele 11 luni arată cam aceeași alocare.

Pentru ca imaginea gri să fie mai accentuată, datoria publică a rămas la 35% din PIB, la fel ca anul trecut, în ciuda creșterii nominale a PIB-ului. Aceasta a crescut cu 4%, la finele lunii septembrie față de decembrie 2017, ajungând la 313,4 miliarde de lei. Este drept că e mai mică, ca pondere în PIB, nu ca valoare, decât în perioada 2012-2016, dar rămâne la peste 30%, în condițiile majorării accelerate a PIB-ului din aceeași perioadă. La tabloul intern fragil se adaugă situația internațională. Incertitudinea privind evoluțiile economice din Uniunea Europeană – Brexit-ul și evoluția datoriilor suverane din zona euro – a devenit al doilea risc sistemic la adresa stabilității financiare a României, potrivit „Raportului asupra stabilității financiare”, ediția decembrie 2018, Anul XIII, nr. 16. Acesta a devenit direct al doilea risc, cu un grad ridicat și în creștere, în condițiile în care în precedentul raport, cel din iunie, nu era deloc menționat. „Principalele riscuri (la adresa stabilităţii financiare a României) sunt de natură externă”, a subliniat Liviu Voinea, membru al Consiliului de Administraţie şi viceguvernator al BNR.

În plus, principalul risc este, la fel ca în raportul din iunie, deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente, care a rămas ridicat şi în creştere, mai arată harta „Harta riscurilor la adresa stabilităţii financiare din România”, din raportul citat. „Plecarea capitalului din unele state nu s-a generalizat asupra tuturor statelor. Regiunea din care face parte şi România nu a resimţit efectele negative ale acestei aversiuni la risc”, a detaliat Voinea.

Viceguvernatorul BNR a menționat, printre evoluțiile pozitive ale economiei României din acest an: scăderea riscului de supraîncălzire – evoluția PIB de la 6,9% anul trecut la 4% anul acesta; reintrarea în țintă a inflației, la aproximativ 3,5%. Altă evoluție pozitivă a economiei României o reprezintă scăderea datoriei, la 34,9% din PIB, la finele trimestrului al doilea al acestui an, față de 37,9% din PIB.

• Tweet
• Pin It