Ungaria a oferit sprijin României în lupta împotriva COVID-19. Au fost puse la dispoziție 50 de locuri în spitalele din Szeged și Debrecen, iar mai mulți pacienți din țară, diagnosticați cu COVID-19, au fost transferați deja pentru acordarea de îngrijiri medicale. A fost un efort logistic deosebit, spune Mihai Grecu, medic-șef al Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Județean din Timișoara, una dintre cele două unități responsabile de coordonarea transferurilor.
Numărul mare de cazuri de COVID-19 aglomerează unitățile de primiri urgențe, iar la Timișoara au existat din nou situații în care pacienții au așteptat în ambulanțe până s-a eliberat un loc.
„Ni s-a întâmplat inclusiv în acest val să nu putem prelua pacienți de la Ambulanță. Au stat ambulanțele chiar și două ore pentru că nu aveam unde să punem pacienții. Căutam soluții pentru a muta pacienții. Când povestești pare simplu. Pare normal, dar când lucrul acesta se întâmplă purtând combinezon, mască și mănuși, când vorbești prin telefonul aflat într-o punguliță situația e îngreunată. Partea maghiară a avut disponibilitatea să ofere 50 de locuri pentru bolnavii Covid. 25 la spitalul din Szeged, 25 la spitalul din Debrecen. Disponibilitatea era pentru 10 pacienți critici și câte 15 non-critici, pe niște criterii stabilite. Din punctul nostru de vedere, ca structură de primiri urgențe, ideea era să încercăm să eliberăm cât mai multe locuri, mai ales pentru pacienții critici. Să putem prelua de la ambulanță sau de la mașinile SMURD-ului care aduceau pacienți critici. Acesta a fost principalul criteriu de transfer. Ca pacienții să plece din UPU, să decolmateze aceste unități de primiri urgențe. O bună parte dintre pacienții transferați în Ungaria a fost din București. Am avut cinci pacienți din București, doi pacienți din Timișoara, iar pentru pacienții non-critici, aceștia au plecat din Arad, dat fiind faptul că spitalul din Arad e mai aproape și avea o problemă majoră cu acest tip de pacienți”, a explicat Mihai Grecu, medic-șef al UPU-SMURD din cadrul Spitalului Județean din Timișoara.
Ultimul transfer a fost realizat în 17 octombrie din Arad către Debrecen. În plus, în Ungaria au fost trimiși medici români, vorbitori de limba maghiară, pentru a facilita comunicarea între structurile implicate, pacienți și doctori.
„Este un efort logistic deosebit. Spitalul care trimite pacienți trebuie să găsească și resursa de transport, trebuie rezolvat transferul aerian, trebuie utilizate avioane ale Ministerului Apărării Naționale. Trebuie să existe personal de specialitate care să ajute la transferul pacienților în siguranță. Trebuie să existe personal care să preia pacienții de la avion și în același timp să încercăm să ne sincronizăm și cu partea maghiară. Au particularități, ei puteau să preia de exemplu până la ora 20.00 pacienții, motiv pentru care, pacienții care au venit seara au fost preluați de către noi în UPU, în așteptarea transferului de a doua zi. Sunt multe lucruri care trebuie rezolvate. Discutăm de cinci pacienți. Nu e un număr extrem de mare, dar fiecare pat de ATI contează. Noi suntem un fel de semnal de alarmă. În momentul în care structurile de primiri urgențe încep să se aglomereze, înseamnă că în spate lor spitalele sunt pline, terapiile intensive sunt pline, locurile de oxigen din spitale sunt ocupate cu pacienți. Motiv pentru care există riscul să nu mai poți prelua de la Serviciul de Ambulanță. A fost un efort deosebit și pentru colegii care au realizat transferul. Am operaționalizat cu sprijinul Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Timiș, cu cele două mașini de rezervă astfel încât să putem să ne descurcăm fără să prejudiciem asistența medicală de urgență din Timișoara. A fost solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență să trimitem și colegi vorbitori nativi de limbă maghiară care să păstreze legătura între pacienții români conștienți și medicii de acolo, între medici de acolo și medicii din România, între medici și aparținători. Este de o decență elementară să spui lucruri despre starea de sănătate unor oameni care au rămas în țară și care așteaptă vești despre rudele lor”, a mai spus Mihai Grecu.
Ne-am lovit și de refuzuri de transfer
„Îmi e greu să găsesc motivația fiecăruia. Pacienți conștienți cu care am vorbit au spus ce se întâmplă dacă mor, cine îi aduce înapoi. Sunt probleme pe care oamenii și le pun, le pun și aparținătorii. Ei spun că abia vin la Timișoara, cum să meargă acolo? am avut astfel de probleme și în valul trei al pandemiei. Am avut discuții și când trimiteam pacientul la Lugoj pentru că acolo găseam un loc potrivit pentru el. Pentru noi este foarte important să realizăm aceste transferuri pentru că ne eliberăm un loc în care putem prelua alt pacient”, a mai spus Mihai Grecu.