Refugiații care ajung în Timișoara, carantinați în căminul unui fost liceu, iar hrana lor va fi asigurată din bugetul local. Fritz: „Acoperim o lipsă de acțiune din partea Guvernului”

Primarul Timișoarei critică Guvernul României pentru că nu a elaborat normele de aplicare pentru legea care stabilește statutul persoanelor străine care ajung pe teritoriul țării și care trebuie carantinate pentru două săptămâni, în contextul epidemiei. Consilierii locali au aprobat ca refugiații să fie găzduiți într-un fost cămin al Liceului CFR, iar pe această perioadă hrana le va fi asigurată de Direcția de Asistență Socială a primăriei.

Săptămâna trecută, în Timișoara au ajuns zeci de cetățeni din Afganistan și Pakistan, care au intrat ilegal în țară, însă care și-au petrecut noaptea sub cerul liber din cauză că nu există spații în care să fie carantinați, potrivit legii, pentru 14 zile.

Vineri consilierii locali au aprobat un proiect de hotărâre prin care parterul și primul etaj din căminul fostului Colegiu Tehnic „Dimitrie Leonida” din Timișoara a fost pus la dispoziția Compartimentului Voluntar pentru Situații de Urgență, astfel încât aici să poată fi cazați cei care intră pe teritoriul orașului din zonele afectate de COVID-19. Sunt 50 de locuri, toate deja ocupate, potrivit primarului Dominic Fritz.

„Până astăzi, Guvernul nu a făcut norme de aplicare a legii (n.r. în vigoare din februarie). Nu avem o bază legală prin care vor fi decontate aceste costuri, inclusiv cele de hrană, ceea ce ne pune într-o situație foarte proastă. Avem o factură neachitată încă din starea de urgență pentru un hotel, iar acum suntem din nou într-o situație în care noi ca autoritate locală trebuie să rezolvăm o problemă pe care Guvernul nu a reușit să o rezolve în ultimele luni.”, le-a spus Fritz consilierilor locali.

În subsidiar, aleșii locali au introdus în hotărâre și un amendament potrivit căruia hrana pentru refugiați să fie suportată din bugetul Direcției de Asistență Socială a Timișoarei, adică din bugetul local. Este vorba de 16,60 lei/pers./zi. De asemenea, pentru aceștia trebuie asigurate materialele sanitare, dezinfectanți și măști. Mai sunt necesare soluții de igienizare, servicii de dezinfecție la 14 zile, cele de colectare a deșeurilor și pentru spălarea lenjeriei cu barieră septică. De testarea refugiaților, dacă se impune, ar trebui să răspundă inspectorii DSP.

„Din experiența pe care am avut-o în luna mai, cred că toate aceste lucruri trebuie să fie puse pe hârtie, parafate și asumate de toate instituțiile. E o avalanșă de oameni, nu știu până unde va fi, cât va dura. Suntem la foarte mare limită. (…) Aceste persoane sunt asimilate cu persoanele aflate temporar în dificultate, care nu realizează venituri. Însă linie bugetară nu există. Legea este oarecum lacunară, trebuie să fie completată și se pune pe spinarea autorităților locale un efort financiar care nu putea fi prevăzut până la această oră. Dar trebuie să ținem cont de pericol, dacă îi lăsăm flămânzi pe stradă.”, a spus Rodica Surducan, directorul Direcției de Asistență Socială.

După cele 14 zile de carantină, refugiații vor fi preluați de Poliția de Frontieră, care fie îi va trimite în țările din care provin, fie va demara procedurile pentru azil, pentru cei care solicită acest lucru.

Autoritățile locale speră ca sumele ce vor fi cheltuite din bugetul local pe acest segment să fie decontate retroactiv de Executiv.

• Tweet
• Pin It