40% dintre timișoreni folosesc mașina pentru deplasările de zi cu zi, în timp ce doar 23% preferă să ia autobuzul sau tramvaiul ca să se miște prin oraș. Rezultatele sunt relevate de un studiu făcut de ADR V Vest, în colaborare cu o universitate din Londra. Studiul a fost predat Primăriei Timișoara, astfel încât autoritățile locale să poată gândi modalități prin care să îi încurajeze pe timișoreni să folosească mai mult mijloacele de deplasare alternative.
Studiul a fost realizat pe parcursul ultimului an, iar din cauza restricțiilor impuse de pandemie, timișorenii au fost chestionați online. 1.182 de timișoreni au participat la studiu, între care 59% bărbați, iar 41% femei. 68% dintre cei chestionați declară că locuiesc în cartiere, majoritatea au studii superioare, iar peste 70% sunt angajați.
Cei mai mulți dintre timișorenii chestionați spun că nu folosesc transportul public pentru a se deplasa din cauză că nu sunt frecvente cursele, viteza cu care se deplasează mijloacele de transport în comun este prea mică, iar vehiculele nu sunt curate. În ceea ce privește folosirea bicicletei ca mijloc de deplasare, oamenii au spus că se simt în pericol în trafic și au invocat lipsa pistelor corespunzătoare.
„Am fost surprins să constat că aproape 70% din toate gospodăriile din Timișoara au cel puțin o bicicletă. Cred că este un potențial foarte mare pentru a pune la treabă acele biciclete. Participanții au fost rugați să descrie transportul public. Cuvintele principale folosite: întârzieri, mizerie, aglomerat. Și de asemenea se constată foarte multe informații legate de siguranța deplasării cu bicicleta și de lipsa pistelor pentru biciclete. Principalele concluzii: o treime dintre șoferi ar lăsa mașina acasă dacă ar avea alternative. Percepția e că deplasarea cu mașina e confortabilă, dar neeconomică. Și, surprinzător, șoferii par să realizeze că mașina nu e cel mai rapid mijloc de transport pe distanțe scurte, medii și sunt deschiși la alternativă.”, a spus profesorul Constantin Rezlescu, de la University College London, Departamentul de Psihologie Experimentală.
Specialiștii care au realizat studiul au observat și o diferență între percepția celor care nu folosesc de fapt transportul public și experiența utilizatorilor principali. „O asemenea diferență indică o posibilă problemă de imagine a sistemului de transport public, mai degrabă decât o problemă structurală sau fizică (…) Poate exista potențial de intervenții care să amelioreze imaginea transportului public în Timișoara.”, se arată în raport. Sondajul exploratoriu a arătat și că participanții, în special cei care nu sunt utilizatori principali, au cunoștințe limitate privind orarul transportului public, un alt aspect la care se poate lucra.
În privința transportului cu bicicleta, raportul indică necesitatea unor campanii de accentuare a drepturilor bicicliștilor pe șosea „și schimbarea statu-quoului astfel încât bicicliștii să fie o prezență obișnuită pot completa în mod eficace infrastructura pentru biciclete”. Constatările din studiu sugerează și nevoia de mai multe informații și aplicații moderne privind utilizarea pistelor de biciclete.
Au fost identificate mai multe zone în jurul cărora pot fi concepute intervenții care să îi facă pe timișoreni să își schimbe comportamentul privind transportul, se arată în studiu: mândria locală – mândria de a fi timișorean, previzibilitatea și viteza transportului, siguranța (sau lipsa siguranței) deplasărilor cu bicicleta și costul (financiar și nefinanciar) ridicat al mijloacelor de transport personale.
„Pentru viitorul calității vieții în Timișoara e absolut necesar să creștem participarea în transportul în comun, să creștem participarea cu bicicleta în trafic, să creștem numărul oamenilor care se deplasează pe jos. Toate aceste lucruri necesită investiții majore în infrastructură, îmbunătățirea calității serviciilor, a pistelor de biciclete, a infrastructurii pentru pietoni. Știm că trebuie să încurajăm oamenii să se și folosească de aceste ocazii.”, a spus primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
În context, primarul Timișoarei a vorbit și despre un proiect de realizare a unui coridor de piste pentru biciclete în cartiere, dar și despre investiții în reînnoirea flotei de transport în comun. Însă, a mai spus Dominic Fritz, toate acestea trebuie cuplate cu intervenții pe partea comportamentală a cetățenilor.
Raportul complet poate fi consultat aici.