Expresiile cele mai vii ale tradiţiei poporului român, prin care acesta prezintă poetic taina iubirii lui Dumnezeu pentru Iisus Hristos, sunt colindele. La români, colindele se remarcă prin profunzimea teologică şi simplitatea formei, ca manifestare vie a culturii teologice şi duhovniceşti populare.
Mulțimea colindelor populare românești, bogăția lor de sensuri şi dragostea românilor pentru colinde se explică şi prin familiaritatea oamenilor simpli cu greutățile şi lipsurile pe care le întâmpină o familie săracă din popor, situație pe care au cunoscut-o Fecioara Maria şi dreptul Iosif, când s-a născut Pruncul Iisus într-un staul de oi de lângă Betleem.
Cu mai bine de două mii de ani în urmă, într-o grotă, lângă Betleem, în Ţara Sfântă, s-a născut aşteptatul popoarelor, pentru a-l elibera pe om din robia păcatelor. Pruncul născut la Betleem avea să devină semănătorul păcii în lume. Pentru a-i elibera pe oameni de sub dominaţia urii, el le-a arătat ce este iubirea între popoare, iubirea între oameni şi iubirea între om şi Dumnezeu. Iubirea este aceea care conduce la pace.
După cum se ştie, în Bazilica Naşterii Domnului din Betleem arde mereu, încă de la începuturile creştinismului, o lumină care-l semnifică pe Cristos, Lumina lumii. Conform tradiției, reprezentanții municipalității din Caransebeș au primit Lumina de la Betleem într-un cadrul festiv, în Catedrala Episcopală Învierea Domnului din municipiu. Aici au răsunat colindele și muzica clasică în interpretarea Filarmonicii Banatul, cu participarea violonistului Florin Inescu Galați.
La finalul manifestării, fiecare dintre caransebeșenii prezenți la acțiune a primit o candelă cu lumină, pentru a o duce acasă, simbolic și o dată cu ea, sufletul curat.