Legendarul „Pelican”, simbolul pe apă al culturii europene. Rolul vasului în 2023

La Timișoara a debutat cel mai ambițios proiect de punere în valoare a Canalului Bega. În cadrul „Ecluze pe Bega/Conexiuni culturale”, timișorenii și vizitatorii sunt chemați să participe la un mix de activități culturale și educaționale care se vor desfășura pe celebrul deja vapor Pelicanul.

Într-o formă mai mică, proiectul „Ecluze pe Bega” a fost organizat și anul trecut, însă a fost dezvoltat pentru anul Capitalei Europene a Culturii. Acesta are ca principal scop promovarea navigabilității și deschiderea frontierei pentru o deplasare mai ușoară între România și Serbia, pe apă. „Protagonistul” evenimentelor care vor fi organizate pe tot parcursul anului este vaporul Pelicanul, recondiționat și redat Timișoarei la finalul anului 2021, după ce fusese mistuit de flăcări în 2012.

CITEȘTE ȘI: „Pelicanul” se întoarce acasă. Celebrul vapor al Timișoarei revine pe Canalul Bega, după ce în urmă cu fix 9 ani a fost mistuit de foc

„Pelicanul merge tot mai bine, lumea începe să înțeleagă. (…) Devine o o platformă și de interacțiune culturală, sunt evenimente, cred că lucrurile cresc foarte bine. Anul trecut am ajuns cu vaporul până în ecluza de la Uivar, cu aportul partenerilor de la Apele Române care ne-au deschis cele două ecluze. Avem foarte multe cereri și de aceea avem 20 de parteneri din Serbia care vin, de la diferite entități, asociații, centre culturale; e clar că e interes de ambele părți și lucrurile vin atât de normal spre deschiderea frontierei încât cred că se va întâmpla. Proiectul nostru are în calendar ca în septembrie să plecăm până la Zrenjanin și înapoi.”, a spus arhitectul Bogdan Demetrescu, coordonatorul proiectului.

„Ecluze pe Bega” se va desfășura până la finalul anului pe diverse teme al căror numitor comun este peisajul oferit de Canalul Bega. Participanții la evenimente vor primi informații teoretice despre canal și vor putea explora zona de pe vapor, apoi vor fi invitați, o dată pe lună, la câte un spectacol inedit.   

„Începem în luna mai cu peisajul natural, povestim ce s-a modificat în timpul în care Bega nu a fost navigabilă și cum are segmente de peisaj diferite, până în Zrenjanin. În iunie este vorba despre peisaj și arhitectură; o să avem activități împreună cu studenți la arhitectură din Timișoara și din Novi Sad. În iulie vorbim despre peisaje și artă – vom vedea cum influențează peisajul artiștii și aici o să avem interesant un atelier de cianotipie care se face cu plante colectate de pe malurile Begăi. În august o să avem meta-peisajul. Aici e din nou cumva o interpretare artistică a datelor mai tehnice pe care le vom culege de pe Pelican, iar în septembrie încheiem cu peisaje în mișcare. Am vrea să vedem cât mai multe persoane pe maluri, făcând ruta atât pe bicicletă, cât și pe barcă, Timișoara-Zrenjanin. În octombrie venim cu un tur și o expoziție, în noiembrie luăm o mică pauză ca să pregătim pentru decembrie catalogul proiectului care sperăm că va sta la baza viitoarelor proiecte, cu bune practici, cum să ne raportăm la apă atât din punct de vedere natural, cât și arhitectural și artistic.”, a explicat Alexandrina  Ciortuz, managerul de proiect.

Sâmbătă, vaporul Pelicanul va găzdui un concert în mișcare susținut de trupa Blazzaj. Pe vas vor fi doar echipajul și trupa, iar cântecele vor putea fi ascultate de cei care se plimbă pe malurile Begăi pe traseul: Podul din Iosefin (vechiul port) până la Podul de la Neptun și înapoi la terasa D’Arc, unde Pelicanul va poposi și Blazzaj își va finaliza concertul.

„Am gândit proiectul pe 5 paliere, pe lângă aceste 5 teme: explorare, teorie, atelierele, obiectele și spectacolele. Pentru discuții – ne plimbăm cu barca, atelierele vor fi și ele ținute pe Pelican, obiectele vor fi amplasate pe malurile Begăi în locurile pe care noi le-am ales strategic și spectacolul – o dată pe lună, la apus, Pelicanul va pleca gratuit cu 50-60 de persoane, capacitatea maximă, în ture prin oraș, aducând muzica de pe apă înspre mal. Am vrut ca spectacolele să fie într-o legătură româno-sârbă. Luna viitoare avem un DJ român care mai pune muzică și în Berlin, în iulie avem un DJ din Belgrad, iar în august vom avea doi, back to back, România-Serbia și încheiem cu două trupe în septembrie, una română, una sârbă.”, a mai spus Alexandrina Ciortuz.

Bega, precum o deltă: „Puteți vedea puterea naturii, doar trebuie să o lăsăm câteodată să își facă și ea treaba”

Canalul Bega este primul din România navigabil, pentru mult timp singurul din țară. În anii 60, din cauza condițiilor socio-economice, au explicat reprezentanții Apelor Române, investițiile și mentenanța nu au fost făcute în așa fel încât acesta să își mențină navigabilitatea. Demersurile pentru redeschiderea circulației pe Canalul Bega au început încă din anii 2000.

„Din anii 2000, împreună cu câțiva entuziaști pe domeniul apei s-au început demersurile cu un studiu de prefezabilitate făcut împreună cu parteneri din Germania, după care Administrația Bazinală de Ape Banat a preluat ștafeta (…) și printr-o serie de proiecte, Canalul Bega a ajuns astăzi cu adevărat navigabil, lucru care s-a făcut printr-o decolmatare a întregii albii, cei 44 de km de pe teritoriul României, prin reabilitarea totală a nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român și a ecluzei și un lobby serios la partea sârbă în așa fel încât să accesăm împreună cu ei fonduri care să permită reabilitarea uvrajelor hidrotehnice și de pe partea sârbă. Ecluza de la Sânmihai era într-o stare precară, iar partenerii noștri sârbi au reușit să reabiliteze două ecluze, astfel încât putem spune că, din punct de vedere tehnic, încă de anul trecut, Canalul Bega și-a câștigat această funcție de navigabilitate. Mai sunt câteva mici lucruri de acordat, în sensul de finalizare a punctului de trecere a frontierei pe Canalul Bega, iar din acel moment putem spune că reluarea navigației este în deplinătate.”, a declarat Lucian Nagy, director tehnic Apele Române Banat.

Nagy a vorbit și despre importanța explorării canalului de către timișoreni și turiști:

„Este un proiect frumos și degeaba ar fi toate eforturile depuse de Administrația Bazinală de Apă Banat și alte instituții dacă Bega nu ar fi utilizată la întregul potențial și zic eu că în momentul de față cel de turism, de petrecere a timpului liber este extrem de important, aduce lumea mai aproape de apă, de a înțelege importanța resurselor de apă, a biodiversității. Când ieșiți din zona urbană, chiar dacă e un canal antropizat serios, în care mâna omului se vede clar, sunt zone care vă duc cu gândul la deltă, la un râu natural. Și aici puteți vedea puterea naturii, doar trebuie să o lăsăm câteodată să își facă și ea treaba, să nu intervenim. Eu am o vorbă: natura e un armăsar foarte iute, ne lasă să îl călărim, dar să nu putem pe el prea multă povară. Să îl lăsăm și ne va duce acolo unde ne dorim, dacă punem prea multă povară s-ar putea să ne mai dea câte o copită. Ceea ce se întâmplă, dacă observați, de-a lungul istoriei”.

Proiectul se bucură de sprijinul a 14 parteneri instituționali, facultăți de profil, asociații de aici și din Serbia. Valoarea lui se ridică la aproximativ 930.000 lei.

• Tweet
• Pin It