Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat că fenomenul corupţiei din sistemul public de sănătate nu poate fi eliminat doar prin anchete, fiind necesară schimbarea unor proceduri și introducerea unor mecanisme de control.
„Dacă nu se schimbă unele proceduri, nu se introduc mecanisme de prevenire, nu se realizează eficient activitățile de control, atunci cetățenii vor fi în continuare afectați de corupție. Este evident că nu doar prin anchetele procurorilor eliminăm corupția din sănătate. Corupția în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienți, atât direct, prin plăți din bugetul personal, cât și indirect, prin prejudicierea bugetului asigurărilor sociale. Costul suplimentar pe care firmele îl plătesc cu titlu de mită se reflectă în calitatea și prețul serviciilor de care beneficiază publicul. Toate acestea produc efecte asupra calității serviciilor medicale de care beneficiază pacientul român”, a declarat procurorul șef al DNA.
Laura Codruța Kovesi a dat exemplu rezultatul raportului Special Eurobarometer 4706 – Corruption, publicat în octombrie 2017, realizat la solicitarea Comisiei Europene.
„68% dintre respondenții români percep că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Acest procent a poziționat România pe primul loc în topul țărilor din Uniunea Europeană, în ceea ce privește percepția prezenței corupției în viața zilnică a cetățenilor (la nivelul UE, procentul celor care consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție este de 25%). În particular, fiind solicitată opinia cu privire la instituțiile percepute ca fiind afectate de corupție, în România, sistemul de sănătate publică este cel mai des menționat. Astfel, procentul românilor care au această opinie (58%) este aproape dublu față de cel al respondenților din țările UE în ansamblu, unde numai 31% din populație apreciază sistemul de sănătate ca fiind afectat de corupție”, a precizat Kovesi.
Procurorul șef al DNA susține că s-au identificat cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul de sănătate din România: achiziții publice, servicii medicale, bugetarea unităților spitalicești, accesul personalului în sistemul medical și autorizarea farmaciilor.
„În completarea studiului, pot să vă spun că au fost investigate, de asemenea, nu doar persoanele/funcționarii care au lucrat în sistemul de sănătate, ci și persoanele juridice (companii, firme) care au dat mită sau alte foloase ilegale în cadrul achizițiilor publice din sănătate, fiind solicitate în anumite investigații chiar și măsuri preventive. (…) O abordare pro activă din partea administrației publice pentru împiedicarea producerii actelor de corupție, creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție pot duce la diminuarea corupției în România”, spune procurorul șef DNA.
Doctorul Paul Purea, președintele Consiliului de Administrație al Spitalului Județean de Urgență din Reșița, a vorbit și el, în ultima ședință de consiliu județean, despre corupție și despre faptul că medicii ar lua șpagă!