Fosta judecătoare Luminița Telbis și soțul ei, Sebastian Telbis, lăsați fără o avere estimată la sute de mii de euro în urma procesului de corupție în care a fost judecat Sebastian Telbis, obligă Fiscul să le achite suma de 30.000 de lei, bani cheltuiți cu ocazia procesului în care a fost condamnat Telbis. Sentința Tribunalului Caraș-Severin nu este definitivă, fiind atacată cu apel la Curtea de Apel Timișoara.
Printr-un proces deschis la Tribunalul Caraș-Severin la începutul anului trecut, Luminița și Sebastian Telbis au cerut obligarea statului român, prin Ministerul Finanțelor, la plata mai multor sume cheltuite de familia Telbis cu ocazia procesului în care a fost judecat Sebastian Telbis.
Spre exemplu, printre sumele cerute de familia Telbis se numără 600 de lei cheltuiți de Luminița Telbis pentru a merge din Timișoara și din Arad la Reșița, unde a fost somată prin notă telefonică să meargă împreună cu fiica sa la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin pentru prezentarea materialului de urmărire penală în dosarul în care cele două au fost citate în calitate de martor al acuzării. Luminița Telbis a arătat că fiica sa se afla în sesiune, având chiar examen la Facultatea de Medicină Dentară din Arad, după care s-a prezentat conform somației.
Luminița Telbis le-a mai cerut judecătorilor să oblige statul român la plata sumei de câte 250 de lei, cheltuieli de transport din Timișoara la Reșița, pentru fiecare termen de judecată la care a fost prezentă la Tribunalul Caraș-Severin. Alți 3.000 de euro au fost ceruți pentru onorariul avocatului și 1.200 de lei – onorariul expertului.
Judecătorii Tribunalului Timiș le-au admis cererea soților Telbis și au obligat Ministerul Finanțelor să le achite celor doi suma de 29.420 lei. „Tribunalul reține că în cauză sunt aplicabile dispozițiile consemnate în Recursul în Interesul Legii nr. 59/2017 care stabilesc că prevederile art. 453 din Codul de procedură civilă se aplică indiferent de obiectul litigiului, partea care a pierdut procesul urmând a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată aferente acestui al doilea proces care implică, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, soluționarea unor apărări legate de stabilirea culpei procesuale din primul proces, rezolvat în mod definitiv. Prin urmare, faptul că obiectul pretențiilor îl constituie obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată generate de un alt proces nu are nicio relevanță asupra modului de aplicare a dispozițiilor art. 453 din Codul de procedură civilă în cel de-al doilea litigiu. Nu există niciun argument ca, în litigiile având ca obiect plata cheltuielilor de judecată decurgând dintr-un proces anterior, analiza culpei procesuale a părților implicate să aibă loc în alte coordonate decât cele dictate de lege, respectiv art. 453 alin. (1) și art. 454 din Codul de procedură civilă, respectiv prin observarea rezultatului procesului și a atitudinii procesuale a celui care l-a pierdut, manifestată pe parcursul său.”, se arată în sentința Tribunalului Caraș-Severin, atacată cu apel la Curtea de Apel Timișoara.