La mulți ani nouă!

Celor care nu ne-am gândit nicio clipă să plecăm din locul ăsta în care ne-am născut, am crescut, am învățat (fiecare după cât i-o plăcut școala) și lucrăm (în funcție de pregătire, pile și de noroc). Nouă îi reprezintă și pe cei care, dintr-un motiv sau altul, și-au luat lumea în cap și au plecat unde au văzut cu ochii, dar care nu au uitat nici țâța mamei, nici crucea din țintirimul moșilor și strămoșilor. Și nouă mai înseamnă și cei de același sânge, dar pe care soarta și mai marii istoriei i-au silit să trăiască dincolo de rotundul celor 238 de mii de kilometri pătrați în care se află România de ieri, de astăzi și de mâine.

Astăzi este Ziua Ta, Românie, zi în care, în bunul nostru obicei, ne vom bate cu cărămida în piept și ne vom aminti mai mult ca oricând, că suntem români, și nu orice fel de români, ci urmași ai lui Ștefan cel Mare, care-i bătea pe turci de le suna apa în cap, dar și ai lui Mihai Viteazul, Cuza și altor domnitori cu ștaif și dragoste de țară. Care dragoste a cam dispărut după 1990, dovadă că noi, ostașii acestei țări, am pus ochelarii de cal, am tăcut mâlc și nu ne-am mai apărat nici fabricile și uzinele, nici pădurile ori apele care fac buleftrica să ne dea lumină. Pe unele le-am făcut mormane de fiare vechi, le-am împachetat și trimis la topit în oțelării, iar pe altele le-am dat altora, parcă în ciudă, doar să scăpăm de ele. Cu asta ne lăudăm, Românie, de ziua Ta!

Tot astăzi ne vom întrece în discursuri patriotarde, în mesaje scrise de alții și citite de pe hârtie de cei care au ajuns să ne conducă, în poezii cu și despre Crăișorul Munților, în cântece patriotice despre suferință, demnitate, biruință. Politicienii vor păși în Cetatea de la Alba Iulia cu cocarda tricoloră în piept, cu gândul la alegerile din 2024 și cu sentimentul că au făcut totul pentru țară și popor, dar mai ales pentru buzunarele lor. Unii vor fi huiduiți, alții vor poza în salvatorii neamului. Ciucă și liberalii vor merge la Alba, în schimb Ciolacu va lua caimacul, alături de președinte, la București. Iohannis va sta cu ochii pe ceas, că pe la 3 jumate – 4 are cursă spre Dubai. După nouă ani de domnie, nu ne putem supăra pe Klausică. Datoria îl cheamă, grija față de noi îl macină, insomniile l-au făcut tot mai tăcut, deși sunt destui cei care spun că-l doare la bască pe neamț de tot ce se întâmplă în țara asta.

Iar nouă, ăstora care n-avem nici funcții, nici pile, nici pe vino încoace, ne vor rămâne printre dinți urme de la fasolea cu cârnați sau ciolan de la Ziua Națională. Nu știu dacă îți folosește la ceva toate câte ți-am povestit, țară dragă și scumpă. Cert e că astăzi vei fi ca o fecioară bună de măritat. Toți te vor înălța în slăvi. Te vor cânta, te vor conjuga și declina în toate modurile posibile. Iar de mâine… De mâine nu ar fi exclus să-i auzi exclamând pe Facebook și Tik Tok: „România-i țara mea, vreau să plec și eu din ea!”

• Tweet
• Pin It