Județul Caraș-Severin și alte 11 județe dunărene vor beneficia de ghiduri de colectare separată a deșeurilor

Asociația Mai Mult Verde a realizat alături de Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară o cercetare privind modalitatea de gestionare a deșeurilor în localitățile riverane Dunării, iar o performanță foarte bună privind colectarea deșeurilor s-a înregistrat în comunele Socol, Berzasca și Pojejena, din județul Caraș-Severin, unde gestionarea deșeurilor municipale este realizată de către primărie.

Colectarea separată și buna gestionare a deșeurilor rămân cele mai eficiente proceduri pentru a evita poluarea apelor cu plastic. Aceasta este principala concluzie a unei cercetări realizate de Asociația Mai Mult Verde împreună cu Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI). Cele două organizații au analizat modalitatea de gestionare a deșeurilor în localitățile riverane Dunării, cu scopul de a identifica posibilele cauze privind poluarea cu plastic a apelor, dar și măsurile necesare pentru a gestiona problema deșeurilor municipale.

Cercetarea a vizat localitățile de pe malul Dunării, din 12 județe, localități care pot avea cea mai mare contribuție la poluarea din surse de pe uscat cu deșeuri de plastic, respectiv, Brăila, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Olt, Teleorman și Tulcea.

Dintre cele 12 județe analizate există în prezent cinci SMID (Sisteme de Management Integrat a Deșeurilor), funcționale și în operare, cu o vechime de peste doi ani, în județele Călărași, Dolj, Giurgiu, Teleorman și Tulcea. În județele Caraș-Severin, Mehedinți și Olt există trei SMID funcționale dar care au început operarea în anul 2020 și respectiv 2021. Totodată, în județele Brăila, Galați și Constanța există trei asociații ADI (Asociație de Dezvoltare Intercomunitară) funcționale dar în care SMID nu se află în operare. Ialomița este singurul județ care nu deține un SMID și în care nu este constituită o asociație ADI.

Pe lângă comunele Socol, Berzasca și Pojejena, din județul Caraș-Severin, performanțe bune și cu rate de reciclare în creștere s-au putut observa și în județul Teleorman, în special în localitatea Zimnicea unde rata de reciclare este cea mai mare comparativ cu celelalte localități analizate, în județul Tulcea, și de asemenea, în comunele Frecăței și Mărașu, din județul Brăila.

Compararea datelor este însă dificilă având în vedere faptul că metoda de calcul diferă, ținând cont de raportarea la cantitatea de deșeu reciclabil sau la cantitatea totală de deșeu menajer. Totodată, s-a constatat că în localitățile cu rate mari de reciclare, metoda folosită este prin raportare la cantitatea de deșeuri reciclabile generate. Unul dintre exemple este orașul Zimnicea care a raportat o rată de reciclare de 50% în anul 2020.

Asociația Mai Mult Verde sprijină autoritățile și comunitățile locale în procesul de colectare separată a deșeurilor

Pe fondul îngrijorării tot mai mari cu privire la impactul plasticului asupra oceanelor, ecosistemelor și sănătății umane, Asociația Mai Mult Verde trage un semnal de alarmă și își propune să dezvolte, împreună cu FADI, un management inteligent al deșeurilor, astfel încât malurile apelor să nu devină, treptat, gropi de gunoi. În acest sens, vor dezvolta și distribui ghiduri de implementare a sistemelor de colectare separată (pe fracții) a deșeurilor, în aproximativ 150 de localități dunărene.

„În România anului 2021, avem încă zeci de localități în care deșeurile nu sunt colectate sau sunt preluate nediferențiat, doar pentru a ajunge la gropile de gunoi, transformate între timp în munți de gunoi. Sunt acele sute de mii de tone de deșeuri pe care le vedem în fiecare an în natură și care, mai devreme sau mai târziu, ajung în ape. Unele se dezintegrează, dar cele de plastic rămân pentru sute de ani. Unii edili au înțeles asta. Alții au nevoie de sprijin”, a declarat Doru Mitrana, Președinte al Asociației Mai Mult Verde.

Conform celor raportate, există încă localități în care deșeurile nu se colectează, ceea ce conduce la concluzia că în acele localități potențialul de poluare a apelor este foarte ridicat.

„Este dovedit faptul că gestionarea deșeurilor în cadrul Sistemelor de Management Integrat a Deșeurilor (SMID), reprezintă soluția ideală, deoarece această procedură asigură fluxul normal al deșeurilor de la generator, respectiv de la gospodărie, către instalații de prelucrare, așa cum este cazul stațiilor de sortare ale deșeurilor reciclabile și pregătirea lor pentru reciclare. Dintre județele analizate, în cazul a trei județe – Caraș-Severin, Olt și Mehedinți, sistemul a intrat în operare la finalul anului 2020 și respectiv 2021, ceea ce explică lipsa rezultatelor. În plus, mai sunt județe în care nu s-au finalizat licitațiile pentru atribuirea contractelor de delegare, așa cum este cazul județelor Brăila și Constanța. Acolo unde încă sunt sincope trebuie identificate cauzele dar și soluțiile potrivite fiecărei situații”, a adăugat Liliana Nichita, Director al Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară.

În ceea ce privește factorii de influență identificați în buna funcționare a sistemelor de colectare separată și rata de reciclare a deșeurilor municipale, au fost observate următoarele aspecte:

• Tariful plătit de populație – În localitățile în care tariful este mai mare și performanța este una pozitivă. Județul Tulcea are cel mai mare tarif perceput în mediul rural (6,17 lei / pers. / lună) comparativ cu mai puțin de 4 lei în alte localități. În județul Caraș-Severin este perceput un tarif care variază între 2,8 și 11,5 lei, în mediul rural.
• Modalitatea de colectare – La platforme publice sau din poartă în poartă. Procesul de colectare cât mai în apropiere de sursa de generare este unul dintre factorii de influență cei mai importanți, iar în localitățile în care s-a trecut de la colectarea la platformă la colectarea din poartă în poartă, s-a înregistrat și o creștere a deșeurilor reciclabile colectate.
• Numărul fracțiilor de deșeuri reciclabile colectate – Numărul fracțiilor colectate este important deoarece influențează atât comportamentul populației care participă la sistem, cât și calitatea deșeului colectat. În funcție de cantitatea și structura deșeului generat, numărul de fracții colectate se adaptează la specificul local.
• Frecvența de colectare – Aceasta se adaptează în funcție de volumele de colectare disponibile și de cantitățile estimate ce urmează a fi colectate, și se stabilesc ulterior în contractele de delegare.
• Campaniile de informare pentru populație – Informarea are un rol important. În localitățile în care sunt derulate astfel de campanii, crește atât numărul participanților la sistem, cât și calitatea și cantitatea deșeurilor colectate separat. În județul Tulcea au avut loc campanii susținute în primul an de funcționare a SMID, ceea ce a asigurat succesul acestui sistem.

Pentru a obține aceste date relevante cu privire la modul de gestionare a deșeurilor municipale, Asociația Mai Mult Verde împreună cu Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară au solicitat informații de la autoritățile abilitate, în temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, precum și în temeiul Legii 86/2000 privind ratificarea Convenției de la Aarhus. Numărul total de solicitări transmise s-a ridicat la 144, în urma cărora au fost primite doar 67 de răspunsuri. Colectarea acestor date s-a realizat în perioada august – septembrie 2021.

Cercetarea face parte din programul Cu Apele Curate, o inițiativă Mai Mult Verde, susținuta de Lidl România. Strategia REset Plastic a Grupului Schwarz, din care retailerul face parte, cuprinde cinci zone de acțiune – de la evitarea folosirii plasticului în ambalaje și regândirea designului acestora, la reciclare și acțiuni de ecologizare, până la inovare și educare în domeniu.

Demersul „Cu Apele Curate” a fost inițiat în 2019 ca un apel la implicare în combaterea și prevenirea poluării cu plastic a apelor, adresat membrilor comunităților și autorităților publice din localitățile dunărene.

*****

Asociația MaiMultVerde implementează începând cu anul 2008 proiecte de protecția mediului în acord cu misiunea sa de a construi o cultură a responsabilității și voluntariatului pentru mediu în România. Unul dintre domeniile prioritare de acțiune îl constituie combaterea poluării cu plastic, asociația implementând în acest sens, de-a lungul anilor, o serie de proiecte și campanii educative sub sloganuri precum “Există viață după colectare” sau “Deșeurile nu sunt gunoaie”.

În cadrul acțiunilor organizate de MaiMultVerde, voluntarii au colectat peste 350 tone de plastic din zone naturale precum păduri, albii de râu sau trasee turistice. Proiectele au vizat și autoritățile publice centrale și locale, prin activități specifice de advocacy menite să contribuie la îmbunătățirea politicilor publice în domeniu (www.maimultverde.ro).

Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe piața de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent în 32 de țări din întreaga lume și în prezent operează aproximativ 10.800 de magazine și peste 160 de centre logistice în 29 de țări la nivel mondial.
Lidl este o companie care acționează sustenabil în toate domeniile de activitate. Aceasta este metoda companiei de a-și îndeplini promisiunea cu privire la calitate și, în același timp, de a asigura un viitor mai bun pentru societate și mediu. Compania se implică activ în soluționarea nevoilor din comunitățile din care face parte, concentrându-se pe 5 piloni de activitate: sortimentul de produse, mediul, societatea, angajații și partenerii de afaceri.

• Tweet
• Pin It