Jocurile de noroc, în prag de interzicere la Reșița. Administratorii sălilor pledează pentru păstrarea lor!

Decizia privind interzicerea sălilor de jocuri de noroc în Reșița se apropie. Înaintea votului din Consiliul Local, discuțiile devin tot mai aprinse. Reprezentanții industriei jocurilor încearcă să convingă autoritățile că o astfel de măsură nu ar elimina fenomenul, ci l-ar muta în zona ilegală.

Mult discutatul proiect care vizează eliminarea jocurilor de noroc și a caselor de pariuri din Reșița va fi supus votului în ședința ordinară a Consiliului Local din luna aprilie. Documentul se află deja în transparență decizională de câteva săptămâni, urmând ca aleșii locali să decidă dacă aceste activități vor fi interzise până la urmă sau nu.

Consilierii locali reșițeni s-au întrunit astăzi în ședință și chiar dacă proiectul cu pricina nu s-a aflat pe ordinea de zi, dezbaterea a fost deja lansată prin participarea unui grup format din reprezentanți ai industriei jocurilor de noroc din oraș. Trei reprezentanți ai acestor businessuri au solicitat aleșilor locali să renunțe la ideea interdicției totale și să opteze pentru o reglementare a acestor activități.

„Mă aflu astăzi aici pentru să susțin păstrarea jocurilor de noroc în municipiul Reșița. Bineînțeles, printr-o reglementare inteligentă, prin aplicarea taxei pe care Guvernul a dat posibilitatea primăriilor să o aplice pentru jocurile de noroc. Aș dori, de asemenea, să țineți cont de faptul că oferim foarte multe locuri de muncă, că plătim taxe în acest oraș și că suntem o activitate legiferată, ultra reglementată, licențiată de către statul român, și dorim să fim lăsați să funcționăm. Am depus în acest sens o propunere vizavi de cum vedem noi acest subiect și cum se poate reglementa acest domeniu. Am depus-o ieri la Registratura Primăriei, ea poate fi consultată. Sunt propuneri pertinente, nu sunt propuneri care să favorizeze în vreun fel acest domeniu și sunt obiective, și cred că va avea de câștigat inclusiv municipalitatea prin aplicarea taxelor pe care le-am propus”, a spus, în fața consilierilor reșițeni, Daniel Lipara, unul dintre administratorii sălilor de jocuri de noroc din Reșița.

Bărbatul a explicat că înțelege fenomenul, însă susține că o interdicție totală nu l-ar elimina, ci l-ar muta în zona ilegală, subliniind, totodată, că prind excluderea din oraș a acestor activități și municipalitatea va avea financiar de pierdut.

„O interzicere totală nu ar rezolvat problema, ba din contră, ar muta cererea pentru asemenea servicii în alte zone, în special în zonele ilegale, lucru care poate spori infracționalitatea pe raza orașului. Cei care vor să joace, cei care au plăcerea și care au viciul pot juca foarte bine în online. Online-ul este disponibil și acum, la un click distanță, pe când în sălile de jocuri controlul este maxim. Avem un sistem de scanare a buletinelor pentru toți cei care doresc să intre. Există un sistem de auto-excludere, instituit de către ONJN (Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc n.r.), organismul care ne reglementează activitatea, iar orice persoană care consideră că are o problemă cu acest domeniu se poate exclude, iar accesul este interzis, CNP-ul persoanei fiind introdus într-o bază de date, și nu mai poate intra. Practic, își interzice accesul în orice sală. Consider că ar trebui luată în considerare toate aceste aspecte, sunt și bani pe care municipalitatea îi pierde: prin salariați, prin chiriile pe care le plătim, prin serviciile conexe pe care le aducem în oraș, firme de pază, firme de curățenie, firme de distribuție de băuturi, de mâncare etc. Plus că municipiul poate încasa și o taxă considerabilă, iar interzicând acest domeniu, problema nu se rezolvă, ci se mută în alte zone”, a subliniat Lipara.

Precizând că nu-și dorește să intre într-o dispută sau într-o polemică cu reprezentanții acestor businessuri, primarul Ioan Popa a atras atenția asupra dimensiunii sociale a fenomenului.

„În 2025, 150.000 de români s-au auto-exclus! Știu, sună dur! Pentru cei care nu cunosc termenul, știu că sună dur, dar avem și medici la această masă și trebuie spus clar: jocurile de noroc sunt, asemenea alcoolului sau țigărilor, un drog. Dacă 150.000 de români au avut un moment de luciditate în care au spus «nu mai vreau, nu mai pot» și au ales să se auto-excludă, gândiți-vă câți sunt cei care și-ar dori să facă acest pas, dar nu au puterea. Evident, discuțiile sunt multe și există argumente atât pro, cât și contra”, a declarat primarul Reșiței.

În timpul discuțiilor, secretarul Municipiului, Lucian Bucur, a adus în prim-plan consecințele dramatice ale dependenței: „Nimeni nu ridică problema vieților care s-au pierdut. În urmă cu o lună, la Reșița, o persoană s-a aruncat de la etajul opt, din cauza jocurilor de noroc (…). Cu acest viciu nu e de joacă!”

Replica nu a întârziat să apară din partea industriei, o reprezentantă susținând că și alte vicii produc tragedii, fără a genera aceeași reacție publică: „În urmă cu o săptămână – două, o altă persoană a murit la Reșița din cauza drogurilor și nu s-a mai mediatizat atât (…). În plus, în sălile de noroc există posibilitatea de auto-excludere.”

O intervenție a avut și consilierul local Gheorghe Jenar, care a adus în discuție mecanismele din spatele jocurilor de noroc, atrăgând atenția asupra modului în care sunt concepute aparatele și asupra impactului psihologic pe care acestea îl pot avea asupra jucătorilor.

„Persoanele care joacă în astfel de săli sunt, din start, în inferioritate. Am citit studii care arată că aparatele funcționează pe baza unor algoritmi concepuți astfel încât jucătorii să piardă în cele din urmă. Asta duce la frustrare și, în timp, poate genera depresie. Spre deosebire de alte vicii, precum drogurile, țigările sau alcoolul – unde luptăm de la egal la egal -, adică ești față în față cu dependența, aici pleci din start cu un dezavantaj. Pentru cei interesați, pot pune la dispoziție aceste studii”, a spus, la rândul său, social-democratul.

Potrivit datelor prezentate în ședință, în Reșița funcționează în prezent opt săli de jocuri de noroc și 22 de case de pariuri, cu un total de 133 de aparate. Închiderea acestor afaceri ar putea duce la pierderea a aproximativ 250 de locuri de muncă, incluzând nu doar angajații sălilor de jocuri, ci și personalul din serviciile conexe. Decizia finală privind viitorul acestor activități urmează să fie luată în 15 aprilie, când proiectul va intra la vot în Consiliul Local Reșița.

• Tweet
• Pin It