„Învățământul românesc nu formează competențe!”

Sute de micuți din ciclul primar au trecut săptămâna trecută prin emoțiile primelor examene din scurta lor viață de elev. Fiind primul contact cu o evaluare de importanță națională, într-o perioadă atât de fragedă de studiu, examenele naționale de la ciclul primar au declanșat incertitudine în rândul dascălilor și al oficialilor în învățământul cărășean.

Evaluările naționale pentru clasele a II-a și a IV-a au fost gândite în favoarea micuților proaspăt porniți pe drumul vieții. Ideea a venit din nevoia unor examinări periodice ale elevilor, încă din primii ani de studiu, prin care micuții să se poată obișnui cu atmosfera unui examen. De asemenea, examinările naționale au fost gândite și pentru o monitorizare constantă a nivelului de cunoștințe ale elevului. Astfel, testele naționale nu vor avea ca finalitate o notă în catalog.

Cu toate că mediul în care s-au desfășurat primele evaluări de acest fel s-a vrut a fi cât mai natural, puțini au fost cei care au reușit să treacă peste emoții. Mai mult decât atât, în urma testelor de săptămâna trecută, părerile în ceea ce privește eficiența acestor examene sunt împărțite. Pe de o parte, testele periodice începute de la o vârstă fragedă sunt privite pozitiv de cea mai mare parte a cadrelor didactice cărășene. Cu toate acestea, modul de formulare a subiectelor a fost considerat exagerat și greoi de cei competenți în domeniu.
Benefice pentru faptul că elevii au ocazia de a se familiariza cu atmosfera unui examen, evaluările de săptămâna trecută au avut carențe, spun cadrele didactice, la partea de formulare a subiectelor.

elevi examen elevi examen

„Personal consider că este bine să avem evaluări naționale periodice pentru a obișnui elevul cu ceea ce înseamnă un examen. Pe de altă parte, subiectele au fost mult prea greoaie, nu atât prin dificultatea pe care au ridicat-o, cât prin volumul de sarcini cerute. Elevii sunt reticenți în fața volumului mare de muncă , iar atunci când au în față zece cerințe pe un text, au tendința de a se panica. Totuși, este bine că examenele s-au bazat pe formare de competențe, pentru că asta este cel mai important. Oricât am vrea să credem că nu este așa, învățământul românesc nu formează competențe”, a explicat Ileana Pomoja, director al Școlii Gimnaziale Nr. 7 din Reșița.

Oficialii din cadrul Inspectoratului Școlar Judeţean privesc cu ochi buni inițiativa examenelor naționale la clasele a II-a și a IV-a. Cu toate acestea, și aici se ridică problema modului de formulare a subiectelor. Totuși, reprezentanții ISJ Caraș-Severin nu consideră necesară simplificarea cerințelor de examen, ci mai degrabă pregătirea din timp a micuților cu modul în care aceste testări vor decurge.

„Fiind prima dată când se aplică, testele au fost considerate puțin neobișnuite ca formulare, pentru că nu solicită reproducerea unor cunștințe, ci utilizarea lor în contexte noi. Sunt binevenite, zic eu. Poate că pregătirea prealabilă a copiilor pe această idee ar fi necesară, pentru că ei au fost surprinși de maniera de formulare a subiectelor. Mie personal mi-au părut cam stufoase, ca număr de cerințe. Spun asta pentru că la clasa a II-a sunt mulți elevi care încă nu citesc cursiv, nu le poți cere să preia idei dintr-un text pentru ca apoi să le analizeze fără puțin exercițiu în prealabil”, a explicat inspectorul școlar general, Nicolae Grindeanu.

elevi examen elevi examen