Întrebarea ajutătoare

Bacalaureatul, la noi, dă bătăi de cap tuturor. De câţiva ani încoace, multora. De la Ministerul Educaţiei, elevi, profesori, inspectorate şcolare, până la Poliţie, Parchet, Justiţie şi iată, mai nou, SRI-ului. Posibila fraudare a examenului de Bacalaureat de la Liceul Dimitrie Bolintineanu din Bucureşti s-a lăsat cu arestări, profesori anchetaţi, percheziţii, devenind ceva asemănător atentatului la siguranţa naţională. Acolo, cică, s-au ştiut subiectele de la limba română cu o jumătate de oră înainte de începerea probelor. Că peste 100 de elevi au dat şpăgi, că s-au strâns bani pentru protocolul comisiilor de supraveghere, că s-au constituit grupe de profesori care rezolvau subiectele, pe care le împărtăşeau apoi elevilor. Numai şi numai grozăvii demne de filmele de groază. Şi dacă mai amintim şi de fiţuicile găsite asupra elevilor la ieşirea din examen, ne putem face o idee despre dezastrul din învăţământul românesc. Atunci când  jumătate dintre elevii  unei şcoli dau şpăgi să ia bacul, parcă nu mai avem nicio scăpare, tot sistemul este complet compromis. Am trecut şi eu prin tot felul de şcoli şi examene. Tot ce au descoperit procurorii, zecile de poliţişti şi ditamai instituţia numită SRI, n-a făcut altceva decât să mă determine să mă pufnească râsul. Chestiile astea au fost dintotdeauna, oricine a trecut prin şcoală putea să povestească cu lux de amănunte cum avea să se desfăşoare examenul de Bacalaureat. Dar, odată trântit învăţământul românesc de către ministrul Funeriu, zis Pixel, trebuiau găsiţi nişte ţapi ispăşitori şi, ca întotdeauna, au picat de fraieri profesorii. Şpăgari, evazionişti, care scot numai tâmpiţi, în stare numai să distrugă ţărişoara noastră aflată pe culmi de civilizaţie şi progres. De altfel, Funeriu a şi declarat: Dacă fără mine la Bacalaureat se obţin rezultate mai bune decât pe vremea când eram ministru înseamnă că examenul a fost fraudat. Şi cum la noi întâi se dă sentinţa şi apoi se caută dovezi, SRI-ul şi-a pus dotările şi personalul în funcţiune şi aleargă acum cu limba scoasă să-i scoată pe bandiţi la iveală. Şi i-a scos. Elevi, părinţi, profesori. Gruparea infracţională fiind, astfel, anihilată. La liceul respectiv. Dar ce te faci cu celelalte mii de licee. Anulezi examenele în toate? Le închizi? Le razi de pe suprafaţa pământului? Să dai un exemplu? Cui să-l mai dai? Personal, mi-am adus aminte că, dacă un subiect nu-l ştiam, apăi necunoscut rămânea şi pace, chiar dacă mi-l povestea examinatorul cu o oră înainte de examen, nu cu jumătate de oră. Şi-apoi, când îi auzeam, domnule student, îţi pun acum o întrebare ajutătoare, o luam la fugă, pentru că, pentru mine, întotdeauna întrebările ajutătoare au fost întrebări încuietoare. Ştii sau nu ştii. Ai învăţat sau ai golănit. Şi-am fost vinovat doar eu. În acest caz, nu există scuze. Nu e vinovat nici profesorul, nici sistemul. Vinovată e loaza.

• Tweet
• Pin It