Însemnări de călătorie

Mi-am permis patru zile de evadare din cele ce mi se întâmplă zi de zi. Adică, am lăsat birtul şi scrisul la ziar, mi-am luat fetele şi am plecat la drum. Pe şosea, înspre o primă locaţie, unde urma să caut o pensiune pentru o noapte, fără a fi rezervat-o anterior pe Net. Şi a mers. Maşina din dotare, un Focus de prin 2001 n-a prea mers dar, nici nu s-a pus ca măgarul, contra. Am ajuns la Deva. Prima dată, evident că am gustat celebrii mici din piaţa oraşului. O piaţă modernizată, care mai degrabă arată ca o sală de sport, numai a piaţă nu. Ca dealtfel, celebra Piaţă Iosefin din Timişoara. Progresul, care calcă peste natural, peste firesc. I-aş spune încolonare. Dar nu vreau să-mi stric sejurul chiar din prima. Trec peste faptul că am ratat dinozaurii de după Haţeg dar, văzusem Sarmisegetuza Regia Romana. Unde, am reuşit să-mi pierd copilul. Doar pentru vreo zece minute, ce-i drept dar, la aproape două mii de ani nu se pune. Revenim la Deva. Mâncăm micii, ne cazăm, urcăm cu telecabina la Cetate, după care ieşim la plimbare. Pe bulevard, fireşte! Pe trotuare, pavaj din dale. Lipsă totală a cablurilor agăţate de stâlpii de iluminat. Staţii de autobuz cu aer condiţionat!!! A doua zi, cap compas Alba Iulia. Cetatea construită şi reconstruită de la romani încoace. Vizităm Principia. Adică, locul unde Legiunea a XIII-a Gemina îşi ţinea banii şi steagurile de luptă. Ghidul ne explică despre ruine, despre istoria construcţiilor ulterioare ale cetăţilor „civilizatorilor” aşezate peste fundaţiile romane. La un moment dat,în aceeaşi locaţie, ne arată o încăpere ce era încălzită prin podea. Mai apoi, m-a făcut praf, după ce ne-a arătat modelul materialelor ceramice ce formau, atenţie, canalizarea castrului! Adică, la 117, romanii de la Apullum aveau rigole de canalizare. Familia mea şi concetăţenii noştri de la Ţerova trăim în 2017 şi nu avem aşa ceva. PS. La Alba Iulia, trecând pe lângă o staţie de autobuz, am auzit dintr-un difuzor: „Autobuzul cu traseul … ajunge în staţie”. Şi aceleaşi cabluri ce lipseau de pe stâlpii de curent. Şi încă ceva. Tot ce era frumos şi grandios construit în cetatea Alba Carolina aparţinea „civilizatorilor”. Chiar şi cămăruţa de aproximativ doi pe doi în care se presupune că au fost ţinuţi Horea, Cloşca şi Crişan până la tragerea pe roată.

• Tweet
• Pin It