Încă 23 de zimbri aduşi în Munţii Ţarcu şi Poiana Ruscă! Import marca WWF din Germania, Italia şi… Braşov! [VIDEO]

Asociația WWF România și partenerii europeni ai acesteia, Rewilding Europe, spun că, după 5 ani de trudă și 5 transporturi de zimbri, au reușit să reintroducă acest ierbivor uriaș în Carpați.

„WWF România și Rewilding Europe sunt încântați să anunțe succesul celei mai ample relocări de zimbri de la debutul inițiativei de resălbăticire a acestor animale și până acum. Cinci transporturi naționale și internaționale derulate în decursul a doar două săptămâni, cu implicarea a nouă grădini zoologice și rezervații din Europa, s-au încheiat prin eliberarea unui număr total de 23 de zimbri în două zone din sudul Carpaților. Aceste noi exemplare se adaugă celor aproximativ 30 aflate deja în libertate din sud-vestul Carpaților, ridicând numărul populației actuale la circa 53 animale”, transmite organizația WWF printr-un comunicat de presă.

Începând din 2013, WWF România și Rewilding Europe spun că depun eforturi susținute pentru a atinge obiectivul comun de creare a unei subpopulații de zimbri liberi în Munții Țarcu și Poiana Ruscă. Primele două eliberări de zimbri au avut loc în 2014 și 2015. În iunie 2016 și aprilie 2017, încă două eliberări de zimbri au avut loc, ca parte a proiectului LIFE „Măsuri urgente pentru recuperarea populației de zimbru în România”, finanțat de Comisia Europeană.

O nouă zonă de resălbăticire a zimbrilor: un pas major către asigurarea unei populații viabile de zimbri în sudul Carpaților

Acțiunea de reintroducere desfășurată luna aceasta a fost împărțită între cele două zone: 9 zimbri au fost aduși în zona deja populată din Munții Țarcu, lângă comuna Armeniș, și alți 14 zimbri, în noua zonă de reintroducere deschisă acum în Munții Poiana Ruscă, în apropierea comunei Densuș.

„După doi ani de pregătiri intense, autoritățile și comunitățile locale din Munții Poiana Ruscă au urat bun venit primilor zimbri. Noua zonă de eliberare din Munții Poiana Ruscă a fost selectată cu atenție de către echipele de experți de la Rewilding Europe și WWF România pentru a susține crearea unei noi populații de zimbri viabile din punct de vedere genetic și demografic în sud-vestul Carpaților. La începutul lunii mai, patru zimbri tineri cu vârste între doi și patru ani au călătorit 350 de kilometri din Rezervația Naturală Valea Zimbrilor, județul Brașov, către Poiana Ruscă și, respectiv, către Munții Țarcu. Acest lot reprezintă prima relocare de zimbri care a avut loc în interiorul României”, mai scrie WWF.

„Localizată de-a lungul unui coridor ecologic foarte important pentru viața sălbatică, noua zonă de eliberare din Poiana Ruscă reprezintă cel mai îndrăzneț pas făcut împreună de cele două organizații pentru a asigura condițiile unei conectivități și diversități genetice pentru două subpopulații de zimbri”, explică Marina Drugă, manager al proiectului LIFE Bison. „Acest lucru se poate întâmpla doar dacă specia este eliberată în mai multe zone, nu doar una singură”, subliniază ea.

Un continent unit pentru zimbru

După primele două transporturi naționale care au avut loc în 2 și respectiv 4 mai, a început seria transporturilor internaționale: în data de 10 mai, 12 zimbri veniți din trei rezervații din Germania, Bad Berleburg, Donaumoos și Springe Bison Reserve, au făcut cunoștință cu noua lor casă lângă Densuș și au fost eliberați în Munții Poiana Ruscă.

Directorul rezervației Springe a coordonat operațiunile de transport în Germania, iar apoi a călătorit plin de entuziasm alături de zimbri, până la Densuș. „Am lucrat aproape toată viața mea în Springe. Această misiune a început pe când eu aveam nouă ani și vizitam pentru prima oară rezervația. Cea mai vie amintire pe care o am de-atunci este cât de tare m-a impresionat un zimbru care m-a privit direct în ochi. Este o satisfacție imensă să-i însoțesc pe zimbrii noștri pe drumul către viața în libertate”, spune Thomas Hennig.

Ultimele două transporturi internaționale, din Germania și Italia, au sosit în data de 16 mai: patru zimbri de la grădina zoologică Tierpark Berlin, un zimbru din Rezervația Damerower și alți doi din Parco Natura Viva au ajuns la Armeniș și au fost eliberați în Munții Țarcu. Acest transport a încheiat maratonul relocărilor și a dat startul sărbătoririi a 5 ani de la începerea proiectului de către comunitatea locală din Armeniș.

„Sunt foarte mândru că particip la această relocare, o premieră pentru Tierpark Berlin”, spune pentru WWF Christian Kern, director adjunct la Tierpark Berlin. „Este minunat să văd că grădinile zoologice și proiectele de conservare lucrează din ce în ce mai mult împreună pentru a îmbogăți viața sălbatică”, adaugă acesta.

„Vizitatorilor nu le place uneori să vadă animale în captivitate, dar ceea ce nu realizează ei este că noi adeseori eliberăm animale în natura sălbatică prin proiecte ca acesta din România”, spune și Caterina Spezio, coordonatorul Departamentului de Cercetare și Conservare în cadrul Parco Natura Viva. „Oamenii au adeseori un impact negativ asupra naturii, dar această inițiativă demonstrează că ei pot să și ajute la restaurarea ei”.

Animalele au fost selectate cu atenție în funcție de bagajul genetic, vârstă sau sex, pentru a le oferi cele mai bune șanse de a se adapta și prospera în noul mediu. Zimbrii vor urma o perioadă de două luni de aclimatizare și vor fi apoi mutați în țarcuri din ce în ce mai mari înainte de a fi eliberați definitiv în sălbăticie. În această perioadă, zimbrii se vor adapta noii structuri sociale, habitatului, hranei și climei. Ei vor fi permanent monitorizați, inclusiv pe viitor, de către echipa de rangeri a proiectului, ca în cazul turmelor de zimbri eliberate anterior. Cinci dintre zimbrii nou-veniți au fost deja echipați cu zgărzi de monitorizare GPS.

Transport și eliberări fără probleme

Toate cele patru transporturi s-au derulat fără probleme și au fost făcute în prezența unui veterinar specializat și a experților de la Societatea Română de Sălbăticie, susține WWF România. Zimbrii au fost examinați în mod regulat de-a lungul călătoriei pentru a li se asigura condiții optime. Echipa a făcut mai multe opriri pe drum pentru a adăpa zimbrii și a le verifica starea. Perimetrul din jurul zonei de aclimatizare unde au fost eliberați zimbrii a fost pregătit cu grijă în ultimele două luni, de către rangerii locali implicați în proiect.

„Iarna aceasta lungă ne-a împiedicat să începem pregătirile mai devreme de luna aprilie. Dar nu-i poți spune naturii ce să facă, așa că am avut o lună lungă de muncă intensă, în care am reparat gardurile electrice, țarcul și cei 15 kilometri de drum forestier”, spune Florin Hălăștăuan, ofițer de proiect LIFE Bison.

Desigur, au fost și probleme în proiect, fie că ele s-au numit „boala limbii albastre” sau „evadarea în sat”, zimbrii n-au fost feriți de problemele inerente unui asemenea habitat, populat și cu oameni. Ba chiar, în unele documentare, membrii organizației acuzau „câinii fără stăpân” că ar atenta la siguranța marelui mamifer. Unele ONG-uri locale chiar au contestat decizia de a reintroduce zimbrii în Munții Țarcu, iar presa a atras atenția că sunt lacune în documentația Sitului Natura 2000, unde specia nu apărea în documentele oficiale.

Împreună către o populație viabilă de zimbri

„2018 a fost anul în care s-a închegat un grup divers de experți în resălbăticire, specialiști în zimbri și centre de reproducție a zimbrilor. Grădini zoo europene, rezervații internaționale de animale sălbatice, universități, parteneri locali și alți factori interesați au demonstrat că prin colaborare și implicare la toate nivelurile putem crea o subpopulație de zimbri liberi în sudul Carpaților. Pe 17 mai, toți acești parteneri s-au reunit la Borlova, pentru o conferință tehnică de o zi, pentru a discuta pașii următori și a trasa un plan strategic pentru întărirea acestei cooperări”, spune WWF.

Foto: arhivă.

• Tweet
• Pin It