În România educată se pune lacătul pe biblioteci!

Județul Caraș-Severin ar rămâne fără biblioteci dacă ar intra în vigoare controversata ordonanță a austerității. Niciuna dintre cele aproximativ 20 de instituții nu are peste 50 de angajați.

Ordonanța de urgență a Guvernului, prin care se dorește reducerea de cheltuieli, ar putea costa scump pe termen lung. Domeniul esențial pentru păstrarea identității oricărui popor – Cultura – va avea cel mai mult de suferit. Pentru că niciodată nu s-a pus mare preț pe acest sector, nu s-au alocat fonduri serioase, nu s-a investit masiv în dezvoltarea culturii și implicit nu s-a mărit numărul de posturi. Din contră, de-a lungul anilor, cultura a fost mereu vitregită, posturile s-au redus și instituții de profil s-au închis.

Referindu-ne strict la biblioteci, din anul 1990 până în prezent, numărul bibliotecilor publice a ajuns de la 4.000 la 2.200 în momentul de față. Județul Caraș-Severin mai are aproximativ 20 de biblioteci în cele 77 de localități. Două orașe (Anina și Oravița) nu au în prezent biblioteci publice.

Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, cea mai mare instituție de acest gen din județ, funcționează în prezent în 5 spații. Organigrama prevede 18 posturi, fiind ocupate 16 dintre ele, după cum ne-a declarat Clara Constantin, managerul Bibliotecii Județene.

Reducerile de personal ies din calcul

„Suntem cu toții îngrijorați și nu știm la ce să ne așteptăm. Oricum schema de personal este subdimensionată. Și până acum am funcționat la limită, cu un buget la limită. În mare parte am acoperit cheltuielile cu salariile și cheltuielile cu întreținerea spațiilor, mai puțin pe ce înseamnă programe culturale. Cu toate acestea, am reușit să ne susținem activitatea. Nu s-au făcut excese la partea de buget pentru instituțiile de cultură. Dacă se va ajunge la reduceri de personal, va fi mult mai greu să acoperim ceea ce înseamnă relații cu publicul. Și așa era greu să acoperim un program în două ture. Dacă se continuă și cu alte reduceri, cum se dorește, ar afecta partea de resurse umane.”

Deși s-a adus în discuție și comasarea instituțiilor care au aproximativ același domeniu de activitate, managerul bibliotecii județene spune că nu înțelege cum s-ar putea face acest lucru și exclude varianta ca toate bibliotecile din județ să aibă un singur manager. „Nu se precizează cu cine ne comasăm. Autoritățile județene, cele locale ar urma să stabilească sub ce formă se poate face o fuzionare a instituțiilor de cultură, dar în cazul bibliotecii nu-mi dau seama cum s-ar putea face. Practic serviciul de lectură nu este asigurat de o altă instituție publică. Ca obiect de activitate nu știm ce ar presupune o fuzionare.”

Clara Constantin spune că, vorbind despre numărul de posturi, noua ordonanță contrazice inclusiv Legea bibliotecilor, publicată în anul 2002. „Dacă am mai reduce personalul, nu am mai putea să ne îndeplinim funcțiile specifice ale unei biblioteci județene, cum prevede Legea bibliotecilor, dar cum nici Legea bibliotecilor nu se mai respectă ca număr de angajați… Ar trebui să fie un post la 5.000 – 7.000 de locuitori. Oricum o bibliotecă județeană ar trebui să aibă de la 30 de posturi în sus. Noi am avut la un moment dat, dar… Dacă s-ar pune în aplicare prevederile ordonanței, tot nu ne-am încadra nici așa.”

Memoriu pentru salvarea bibliotecilor

Peste jumătate dintre bibliotecile județene din țară nu îndeplinesc condiția să aibă 50 de posturi ocupate. Așa că, prin Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), s-a înaintat un memoriu către Ministerul Culturii, Ministerul Finanțelor și către Guvern care fundamentează importanța bibliotecilor și solicită înțelegerea și sprijinul pentru includerea unui amendament la prezenta OUG, în scopul de a evita producerea unei crize fără precedent a bibliotecilor publice din România.

„Se pare că se va ține cont să nu se reducă numărul de posturi. Discuția era să rămână posturile unice. Aici ar fi afectate bibliotecile mici care au un singur post, sunt bibliotecile orășenești și cele comunale, care au un singur post. Nu s-ar mai asigura serviciul de lectură la nivelul comunității respective. Asta s-a semnalat în memoriul respectiv.”, explică Clara Constantin, unul dintre semnatarii documentului în cauză.

Dacă vorbim strict despre bani și despre economiile care s-ar putea face reorganizând bibliotecile publice, trebuie avut în vedere ce bugete se alocă în prezent acestor instituții. Spre exemplu, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin a avut anul trecut un buget de 1,69 milioane de lei, din care 1,1 milioane au fost cheltuielile de personal și 580.000 de lei s-au dus la capitolul bunuri și servicii.

• Tweet
• Pin It